În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, denimită și Mica Unire. Începând din 2016, această dată a devenit zi liberă nelucrătoare. Anul acesta, în 2023, sărbătorim 164 de ani de la Mica Unire. Iată care este semnificația zilei de 24 ianuarie pentru poporul român.
Au trecut 164 de ani de la Unirea Principatelor Române sau de la Mica Unire, așa cum i-a rămas numele în istorie. Ceea ce s-a întâmplat pe 24 ianuarie 1859 a constituit primul pas important în formarea teritoriului României de astăzi, următorul eveniment având loc la 1 decembrie 1918, când a fost înfăptuită Marea Unire.
În 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, Țara Românească și Moldova s-au unit, luând naștere Principatele Române. De atunci, în fiecare an, la data de 24 ianuarie românii sărbătoresc Mica Unire. Datorită evenimentului care a marcat o nouă etapa în istoria țării noastre, ziua de 24 ianuarie este considerată sărbătoare legală, conform unei hotărâri din anul 2014.
Unirea Principatelor Române din 1859 a avut loc odată cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Țării Românești și al Moldovei, în urma unei întâlniri istorice care s-a desfășurat la Hotel Concordia din București, astăzi situat pe strada Smârdan, numărul 39. Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei la data de 5 ianuarie 1859, urmând să fie ales și domn al Țării Românești câteva zile mai târziu, la 24 ianuarie 1859.
Când vorbim despre istoria României, ziua de 24 ianuarie este una de referință. În urmă cu 164 de ani, Alexandru Ioan Cuza reușea să formeze, prin unirea Moldovei cu Țara Românească, un singur stat – ceea ce astăzi cunoaștem ca Mica Unire.
După cum a-ți putut observa, Mica Unire este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domn al celor două principate. Unirea a fost însă un proces complex, care a avut la bază puternica apropiere culturală și economică între cele două țări.
Procesul a început odată cu adoptarea Regulamentelor Organice în Muntenia și Moldova în perioada 1831-1832, ce stipulau necesitatea unificării politice, și a continuat cu uniunea vamală între Moldova și Țara Românească (1833-1835), în timpul domniilor lui Mihail Sturdza și Gheorghe Bibescu.
Ideea unor principate unite, care a apărut încă de la finalul războiului Crimeei (1853-1856), tema fiind avansată în discuțiile care au avut loc atât în Țara Românească și în Moldova, cât și pe plan internațional, a provocat o rezistență aparte la Viena și la Înalta Poartă.
Astfel, la Viena a apărut teama că românii vor simți suzeranitatea otomană ca o nedreptate, dorindu-și un stat independent. Evenimentele din plan internațional au favorizat însă contextul realizării unirii, referindu-ne aici la înfrângerea Rusiei și la hemoragia politică a Franței, condusă la vremea respectivă de Napoleon al III-lea.
Rolul împăratului Napoleon al III-lea în crearea statului român modern a fost unanim definit drept providențial. De fapt, Mica Unire a fost un proiect al său, din două motive de politică externă în favoarea intereselor Franței, și anume: un proiect antirusesc menit să pună o barieră în extinderea intereselor Rusiei; impunerea „principiului națiunii“ în vederea subnimării principiilor Congresului de la Viena din 1815, ca armă politică a Austriei.
Datorită evenimentului care a marcat un prim pas în drumul spre înfăptuirea statului național român, ziua de 24 ianuarie este considerată sărbătoare legală potrivit unei hotărâri din 2014. Pe 2 iunie 2014, Senatul a adoptat proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române – zi de sărbătoare națională.
Ulterior, pe 3 decembrie, Camera Deputaților a adoptat Legea nr. 171/2014, pentru organizarea de diferite evenimente și manifestări cultural-artistice pentru a cinsti Ziua Unirii Principatelor Române.
Aproximativ două săptămâni mai târziu, președintele Traian Băsescu semna Decretul nr. 901 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare naţională, publicat în Monitorul Oficial nr. 922/18 decembrie 2014.
Pe data de 6 septembrie 2016, ziua de 24 ianuarie a fost declarată sărbătoare legală nelucrătoare.