21:47
Care este diferența între alimentele procesate și ultraprocesate. O alimentație sănătoasă și echilibrată este esențială pentru a avea grijă de sănătate, precum și pentru o bună calitate a vieții. Cu toate acestea, după cum avertizează experții, într-o lume tot mai industrializată, găsirea alimentelor sută la sută naturale nu este o sarcină tocmai ușoară. Majoritatea alimentelor sunt procesate și ultraprocesate, așa ca este bine de știut care sunt diferențele dintre cele două.
Să începem prin a explica ce sunt alimentele naturale. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), alimentele naturale sunt acele alimente la care nu s-au adăugat ingrediente (sare, grăsimi, zahăr, etc.), și care nu au fost supuse unei prelucrări industriale.
Una dintre cele mai simple modalități de a le identifica este să vă uitați la data de expirare. Alimentele naturale sunt perisabile, deci au un termen scurt de valabilitate. În această grupă intră: fructele, legumele, semințele, leguminoasele, nucile, carnea, peștele, fructele de mare și ouăle.
Alimentele procesate au diferite componente adăugate și, în plus, sunt supuse unei prelucrări industriale. Prin urmare, natura lor este modificată. Acestea sunt versiuni diferite de alimente naturale și, în majoritatea cazurilor, sunt folosite ca ingrediente în preparate.
Spre deosebire de produsele ultraprocesate, cele procesate păstrează identitatea de bază a alimentelor din care provin, dar profilul lor nutrițional este schimbat de procesarea industrială. Din păcate, procesele industriale alterează profilul nutrițional al acestora, iar rezultatul? Ingrediente care sunt de o calitate mai slabă și care nu furnizează practic niciun nutrient organismului.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Acest grup include conservele de legume, alimentele afumate, mezelurile, unele dulciuri și băuturile alcoolice. În clasa alimentelor procesate le putem găsi și pe cele cunoscute sub denumirea de alimente minim procesate.
Acestea sunt alimente la care nu au fost adăugate alte ingrediente, dar care au fost supuse unei anumite prelucrări care nu le modifică proprietățile naturale. Acesta este cazul iaurturilor sau al laptelui, care sunt supuse unui proces de pasteurizare, notează okdiario.com.
După cum sugerează și numele lor, alimentele ultraprocesate sunt, firește, alimente foarte procesate. Acestea sunt fabricate din ingrediente industriale și pot fi identificate după termenul lung de valabilitate. În plus, în majoritatea cazurilor, sunt gata de consum. Alimentele ultraprocesate constau în principal în aditivi.
În această categorie intră o gamă largă de alimente: produse de patiserie industrială, cârnați, băuturi energizante, sosuri, pizza, hamburgeri, chipsuri, supe la conservă, etc. Dacă sunt consumate în exces, alimentele ultraprocesate sunt foarte periculoase pentru sănătate. Acestea nu furnizează niciun nutrient și au un conținut ridicat de grăsimi trans, zahăr și sodiu.
Diferența dintre alimentele procesate și cele ultraprocesate ar putea părea o problemă care ar trebui lăsată mai degrabă în seama lingviștilor, a profesorilor de limba română sau, pur și simplu, a specialiștilor în domeniu. Totuși, de dragul sănătății voastre, merită să o înțelegeți.
Asta pentru că unele dintre aceste alimente sunt bune, iar altele, în exces, vă pot face rău. Așadar, care este diferența? Potrivit Departamentului de Agricultură al SUA, orice lucru care schimbă natura fundamentală a unui produs agricol – încălzire, congelare, tăiere în cubulețe, sucuri – este un aliment procesat.
Ceea ce înseamnă că unele pot fi chiar foarte bune pentru consum. „Acei morcovi mici pe care îi găsești în supermarket – sunt alimente procesate“, spune Penny Kris-Etherton, dietetician autorizat și profesor de nutriție la Departamentul de Științe Nutriționale al Universității de Stat din Pennsylvania, potrivit heart.org. La fel sunt și legumele congelate sau chiar broccoli care a fost tăiat în buchețele.
Alimentele ultraprocesate duc lucrurile mai departe. Nutriționiștii au început să folosească acest termen în urmă cu aproximativ 10 ani și, din nou, definițiile variază. Un sistem de clasificare a dietelor numit NOVA definește produsele ultraprocesate astfel: „gustări, băuturi, mâncăruri gata preparate și multe alte produse create în mare parte sau în întregime din substanțe extrase din alimente sau derivate din constituenți alimentari, cu puțină hrană intactă sau chiar deloc“.
Printre exemple se numără chipsurile ambalate, băuturile răcoritoare și bomboanele. „Lucruri care sunt împachetate și care sunt aproape gata de a fi consumate fără prea mare efort“, explică Kris-Etherton. „Lucruri precum mâncăruri din orez, paste – tot ce trebuie să faci este să adaugi apă și să le pui în cuptorul cu microunde“.
Alimentele ultraprocesate, numite și alimente foarte procesate, pot fi ieftine, convenabile și gustoase. Dar ele pot avea o mulțime de carbohidrați rafinați, grăsimi saturate și sare. De asemenea, acestea tind să conțină o mulțime de calorii la fiecare îmbucătură. Asta înseamnă că este posibil să mănânci mult înainte de a te simți sătul, mai precizează Kris-Etherton.
Un număr din ce în ce mai mare de cercetări sugerează că alimentele ultraprocesate ar putea cauza probleme grave de sănătate. Un mic studiu din 2019 a constatat că persoanele cărora li s-au administrat alimente ultraprocesate au mâncat mai mult și s-au îngrășat mai tare decât persoanele care au urmat o dietă cu alimente minim procesate. Alte studii au asociat alimentele ultraprocesate cu obezitatea, hipertensiunea arterială, cancerul și chiar decesul.
