Cântăreţul celebru din România căruia i-a fost descoperit talentul de către profesorul de religie. „M-a pus să cânt Hristos a Înviat, îmi era ruşine”. Interviu EXCLUSIV

Vlad Miriță, una dintre cele mai bune voci masculine autohtone, a urcat pentru prima dată pe scenă, la vârsta de 16 ani. Potrivit propriilor sale mărturisiri, acesta nu avea în plan să devină artist, descoperind că are voce după ce profesorul de religie l-a pus să cânte „Hristos a înviat”. Era dat exemplu negativ la ședințele cu părinții.

O oră de religie i-a schimbat destinul lui Vlad Miriță. Cum a ajuns să cânte artistul care avea cu totul alte planuri de viitor

La ce vârstă ai urcat pentru prima oară pe scenă?

Fac parte din categoria artiștilor care nu au urcat de mici pe scenă, pentru că acest lucru nu a fost în preocupările mele, nici în ale părinților. Am descoperit mult mai târziu, undeva pe la 16 ani, că am voce. Îmi aduc aminte că mă tăiasem la mână la școală și aveam primul meu spectacol pe la Moreni și nu am vrut să mă mai duc. Dar maica-mea m-a trimis să urc pe scenă așa, rănit… Atunci a fost prima mea aventură artistică, iar apoi la 21 de ani a fost oficial startul în carieră. Și așa au trecut încă 20 de ani.

Cum ai descoperit că ai voce?

Am descoperit la ora de religie că am voce. De fapt, nu eu, ci părintele. Nu eram cuminți și ne-a pus să cântăm ce se cântă la Înviere. „Hristos a înviat”. Nici nu știam, am cântat ce auzisem pe la bunici, pe la biserică. Și am reprodus corect. Profesorul m-a auzit și mi-a zis că am voce bună, dacă vreau să merg la seminar. Și i-am spus mamei mele când am ajuns acasă. Pentru că nu-i dădeam prea multe motive de bucurie, acum am vrut să mă laud și eu puțin. Când mergea la ședințe venea mereu plângând că spărgeam tabla, eram prin cei patru indisciplinați. Așa că i-am zis să se bucure, că mi-a spus profesorul că am voce. Iar ea, săraca, m-a întrebat: Nu am scăpat de ea vreo trei luni, ca să-i cânt. Dar eu nu voiam, că mi-era rușine.

Șantajat de mama sa ca să-i cânte

Și până la urmă, cum te-a convins să-i cânți?

Într-o zi m-a șantajat și nu am avut încotro. Trebuia să mă duc la ziua unui prieten și nu m-a lăsat să ies din casă până când nu i-am cântat. Atunci a sesizat și ea că ceva era în bine. Lucra la o bancă, ce sponsoriza festivalul Crizantema de aur, iar mama participa la organizare. S-a zbătut, s-a dus la școala de artă, ca să mă primească. Și, datorită ei, am început să merg la lecțiile de canto și așa s-a născut totul.

Voia să intre la facultate ca să scape de armată

Ce doreai să devii?

Nu aveam o direcție foarte clară. Voiam să intru la facultate ca să nu mă ia în armată. M-am dus și am luat la ASE. Era dorința maică-mii din liceu să fac această facultate. După câțiva ani, am ajuns la Opera Națională, după ce am câștigat Festivalul de la Mamaia.

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Impact.ro

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum s-a împrietenit cu medicul Ana Aslan

Se pare că te-au ajutat și studiile economice pe care le-ai făcut…

Am ceva sânge de antreprenor. Totdeauna am avut inițiativă. Până de curând, nu am concretizat-o, dar de vreo doi ani, da, de când cu ferma.

A fost vegan, acum are fermă

De unde această idee de a-ți deschide o fermă?

Am avut norocul să copilăresc la țară, în gospodăria bunicilor, unde mâncarea era cea mai bună. Săream dintr-o casă în alta, adică din curtea bunicilor materni, în cea a bunicilor din partea tatălui și invers. Totul a venit și din nostalgia pe care o port, de mic copil naturii, animalelor. Acum câțiva ani, părinții mei au luat un teren lângă Târgoviște, și așa a apărut și micuța fermă. Am și un medic veterinar cu care mă sfătuiesc.

Ce se găsește la ferma ta?

Se găsește o carne foarte sănătoasă. Avem foarte mulți părinți cu copii mici care cumpără de la noi, pentru că e foarte greu să găsești ceva bun în ziua de astăzi, la ce e în industrie. Oamenii știu asta. Noi facem cantități mici. Dar oferim o viață frumoasă animalelor, pentru a da o carne sănătoasă. De mai bine de un an și jumătate, nu mai cumpăr mâncare din supermarket.

Ai avut, totuși, o perioadă în care nu consumai carne…

Da, cam un an și jumătate am fost vegan. Dar am răcit rău, iar atunci mi-am schimbat decizia. Într-una din acele zile, când mă simțeam rău, am sunat-o pe mama și am rugat-o să taie o găină și să-mi facă o supă, așa cum doar ea știa.