Când expiră, de fapt, starea de urgență în România. Data exactă

Când expiră, de fapt, starea de urgență în România. Data exactă

În România starea de urgență a fost decretată luni, 16 martie de către președintele țării, decretul fiind publicat  în Monitorul Oficial în aceeași zi. Inițial măsura a fost instituită pe o perioadă de 30 de zile cu posibilitatea de prelungire în funcție de evoluția pandemiei.

Cât va mai dura starea de urgență în România? Anunțul președintelui

Klaus Iohannis a anunțat că starea de urgență în România se va prelungi cu încă 30 de zile. În acest sens, șeful statului va pregăti un nou decret împreună cu Guvernul, astfel încât până la începutul săptămânii viitoare vor emise noile măsuri impuse prin starea de urgență. Așadar, în momentul de față starea de urgență ar urma să expire pe data de 16 mai.

stare de urgenta, romania, klaus iohannis, 16 mai

Cât va mai dura starea de urgență în România? Anunțul președintelui

„Trăgând linie, şi adunând, am ajuns la concluzia că va fi nevoie de prelungirea stării de urgenţă. Am solicitat Guvernului să vină cu propuneri, pentru a fi incluse în document. Săptămâna viitoare, voi emite un decret care va prelungi starea de urgențp cu încă o lună”, a spus Iohannis, la finalul unei ședințe cu Guvernul.

Starea de urgenţă este o măsură excepţională ce poate fi luată de către Preşedintele României, cu acordul Parlamentului. În funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol, preşedintele, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite, se arată în Legea nr. 453 din 1 noiembrie 2004 care reglementează starea de urgenţă.

Odată cu prelungirea stării de urgență, șeful statului poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia, în funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol. Prelungirea stării de urgenţă se face, la fel ca şi instituirea măsurii, cu acordul Parlamentului (art. 15 din Legea 453/2004).

Potrivit decretului semnat de Klaus Iohannis pe 16 martie, pe durata stării de urgență este restrâns exercițiul următoarelor drepturi, proporțional cu gradul de realizare al criteriilor prevăzute de art. 4 alin. (4):

  1. libera circulație;
  2. dreptul la viață intimă, familială și privată;
  3. inviolabilitatea domiciliului;
  4. dreptul la învățătură;
  5. libertatea întrunirilor;
  6. dreptul de proprietate privată;
  7. dreptul la grevă;
  8. libertatea economică.
DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI