Călușul în Argeș de Rusalii, un obicei păstrat până-n zilele noastre

Călușul în Argeș de Rusalii. Puține sunt obiceiurile și tradițiile românești, venite din negura timpurilor, și păstrate nealterate. Călușul este unul dintre acestea. Jucat mai ales în comunele din sudul județului Argeș și venit din perioada precreștină, jocul popular care se spune că alungă strigoii și ielele a reușit să dăinuie peste veacuri.

Călușul în Argeș de Rusalii

În trecut, cetele de călușari obișnuiau ca, în săptămâna Rusaliilor să vină la oraș și să alunge spiritele rele de aici. Indiferent de vremuri sau de regimurile aflate la putere, călușarii erau primiți, peste tot, cu brațele deschise. La Hîrsești, Bârla sau Stolnici se spune că băieții învață Călușul înainte să meargă. Odată ce ai auzit muzica și nelipsitul ”hăleișa”, nu ai cum să nu duci tradiția mai departe.

Ceata de călușari este formată obligatoriu din fix 9 membri, nici mai mult, nici mai puțin. Cel mai în vârstă dintre aceștia este Vătaful, cel care-și conduce ceata în jocul ritualic de alungare a spiritelor. Însă în ceată există și un rebel numit Mutu. Acesta nu participă la nicio strigătură, însă poate face ce vrea. Întotdeauna mascat, înarmat cu o sabie, Mutu poate genera momente comice. Favorit al zeului dacic al fertilității, se spune că numai prin simpla prezență poate ajuta ca o femeie să rămână grea, căsătorește fetele rămase nemăritate și tratează bolnavii. Înainte de a porni către satele și orașele din Argeș, călușarii care participă depun un jurământ de credință, departe de ochii lumii, pe marginea unei ape curgătoare.

De asemenea, ei merg la cimitir unde joacă pe mormintele foștilor vătafi, pentru a primi energia și binecuvântarea acestora. După care, îmbrăcați în costume populare viu colorate, cu zurgălăi și pinteni la încălțări și cu panglici atârnate de pălării, pleacă la colindat și la scăpat lumea de spiritele rele.

Obligatoriu, ceata de călușari are un steag care are valențe tămăduitoare: grâu pentru belșug, pelin care tămăduiește toate bolile, usturoi care alungă strigoii, busuioc și ciucuri roșii pentru dragoste. Cea mai veche descriere a călușarilor o avem de la Dimitrie Cantemir, care la 1716 spunea: ”Jucătorii se numesc călușeri, se adună odată pe an și se îmbracă în straie femeiești. În cap își pun cunună împletită din frunze de pelin și împodobită cu flori, vorbesc ca femeile și, ca să nu fie recunoscuți, își acoperă fața cu pânză albă.”

Impact.ro

ȘOC! Fac dragoste sub duș. Imaginile indecente au scăpat pe net

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Ca în fiecare an de Rusalii, călușarii au dat un spectacol de zile mari în centrul Piteștiului. Strigătul acestora s-a auzit în tot centrul.

În Căluș să jucăm/De iele să scăpăm/Două surori sânziene/Să ne scape de blesteme/Plin de boli și usturoi/Să ne scape de strigoi/Leuștean și rozmarin/Să alunge orice chin/Ielele vom alunga/Copilul vom vindeca/Haleișa.

Spectatorii au primit foarte bine călușarii, mai ales că s-au respectat tradițiile în continuare. Soțiile călușarilor i-au spălat pe picioare pe cei prezenți și i-au șters cu frunze de tei, pentru a-i proteja de rele. Mai mult, pofticioșii au primit și câte o porție de păsat, o fiertură din boabe de porumb, proapspăt măcinate, amestecate cu lapte dulce și zahăr. Un deliciu pentru publicul mai în vârstă și o necunoscută pentru cei mai tineri.

Am mâncat ceva care semăna cu orezul cu lapte, sau poate cu mămăliga, dar a fost foarte bun. Aș mai vrea o porție, a spus o fetiță de 12 ani.

Costumele purtate de cei peste 200 de călușari care au făcut spectacol în Pitești au fiecare peste 100 de ani. Călușul a fost recunoscut la nivel mondial după ce, în 2020, vătaful Petre Masală din Stolnici a fost declarat Tezaur Viu. Jumătate de an mai târziu, acesta se stingea la 86 de ani, însă în urma sa rămâneau munca și pasiunea de o viață.
Și probabil că mult timp de acum înainte ne vom bucura de acest dans, cu ritmuri îndrăcite, care bagă în sperieți spiritele rele.