Editorial Alin Buzărin

Bode, ministrul care ”zdruncinează”. Șeful ”Internelor”, fost la Transporturi și la Economie, țopăie cu voioșie pe cioburile limbii române, pe care tot el a spart-o

Alin Buzărin 20.04.2021, 17:57
Bode, ministrul care ”zdruncinează”. Șeful ”Internelor”, fost la Transporturi și la Economie, țopăie cu voioșie pe cioburile limbii române, pe care tot el a spart-o

Am urmărit câteva pasaje din recenta conferință de presă a lui Lucian Bode, unde s-a discutat , printre altele, despre cei doi polițiști din Pitești a căror agresiune asupra unui cetățean a dus la moartea acestuia.

Șeful ”Internelor”, fost la Transporturi și la Economie, țopăie cu voioșie pe cioburile limbii române, pe care tot el a spart-o

A ieșit pregnant în evidență o candidă zburdălnicie (mai corect spus ar fi o inconstanță) a ideilor emise, o joaca de-a sensurile frazelor mergâ până la perplexitate. Ba trebuie să avem grijă de imaginea Poliției, ba fiecare dintre noi ar trebui să fie stăpân pe faptele sale și direct răspunzător de ele, între formularea celor două teze evident antagoniste nescurgându-se mai mult de câteva secunde.

Însă ceea ce a străbătut ca un fir roșu aserțiunea ministerială a fost o crâncenă poticneală în capcanele graiului strămoșesc, asociată cu dezacorduri care dezvăluie o dispută inegală între personaj și limba română, pierdută de Lucian Bode la scor de neprezentare.

In guvernul condus de Mihai Razvan Ungureanu, Bode era numit ministru al Economiei si Turismului
In guvernul condus de Mihai Razvan Ungureanu, Bode era numit ministru al Economiei si Turismului

Ministru de meserie

Acum aproape un deceniu, în guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu, liberalul Bode (metamorfozat din pedelist) era numit ministru al Economiei și Turismului. Posibil să se fi priceput la respectivele domenii. În Guvernul Orban i s-au încredințat Transporturile. Acum, Internele.

În viitor îl așteaptă Mediul, Sănătatea, Apărarea, Sportul, Cultura, Minoritățile. Portofolii mai sunt, slavă Domnului și e bine că Patria beneficiază de serviciile sârguincioase ale unor slujitori atât de polivalenți. Fără îndoială că Lucian Bode e un fel de Leonardo Da Vinci al vremurilor moderne, priceput la orice, de la Poliție și Administrație locală, la hoteluri, combinate, șine, vapoare și autostrăzi.

Intelectualul contemporan

Ne socotim privilegiați că Providența ne-a așezat de aceeași parte a Ecuatorului cu o persoană atât de multilaterală. Studiile sale o dovedesc din plin, de la cele de inginerie electromecanică absolvite la vremea lor, în tinerețe, până la cele de profil uman, desăvârșite Magna cum Laudae la o fecundă maturitate.

Doctorat în relații internaționale, masterat în managementul securității, iată câteva distincții academice care nu sunt la îndemâna oricui. Citindu-i CV-ul, îți închipui că ai de-a face cu un intelectual de înaltă ținută. Auzindu-l vorbind, ai impresia că au reînviat președinții de ceapeu de pe vremea lui Ceaușescu.

Șlefuitorul de cuvinte

Amănuntul că a spus ”zdruncinează” în loc de ”zdruncină”, importă mai puțin. Probabil c-a făcut-o pentru că e bântuit de arhaisme, printre ultimele sale lecturi figurând Grigore Ureche, Miron Costin, letopisețe, psaltiri, așa și pe dincolo. Nu contează ce-a spus Bode, ci cum a făcut-o. Spunând ”Zdruncinează” în loc de ”zdruncină”, lăsa impresia că tocmai s-a cizelat, că abia a isprăvit de rafinat limba română, că a găsit elixirul experimării fericite exact atunci când îl căuta mai asiduu.

Doctorate la seral

Viorica Dăncilă, cu inepuizabilul său șirag de gafe gramaticale, are demni urmași. Începînd cu Zăroni, continuând cu Emil Bobu, trecând prin Nicolae Ceaușescu și ajungând la iluștri exponenți de astăzi, clasa politică românească a avut parte mereu de astfel de personaje, cu o exprimare situată între greoi și anecdotic.

Dacă la cei din vremurile trecute exista explicația săritului peste etapele școlarizării, de la mulți dintre cei de azi, îmbăiați în spumă de masterate și de doctorate, inclusiv de la Lucian Bode, așteptările erau cu totul altele. După trei decenii de libertate, meritam, dacă nu politicieni destoinici, măcar conducători cu o exprimare decentă, onorabilă. Nu niște seraliști deghizați, cu cărți citite mai puține decît distincțiile academice.