Banca Centrală Europeană ia în considerare posibilitatea de a intra pe piețele mondiale volatile pentru a începe să își reducă masivele dețineri de obligațiuni – chiar în momentul în care guvernele își măresc cheltuielile pentru a răspunde unei crize energetice care ar putea provoca o recesiune.
BCE, care a cumpărat obligațiuni în valoare de 5 trilioane de euro (4,87 trilioane de dolari) în ultimul deceniu pentru a ridica inflația considerată prea scăzută, se află acum în situația de a lupta pentru a o reduce, în condițiile în care aceasta atinge un nivel record de 10%.
Pe lângă creșterile agresive ale ratelor dobânzilor, inclusiv o mișcare fără precedent de 75 de puncte de bază luna trecută, se dorește reducerea deținerilor de obligațiuni ale BCE.
Responsabilii politici ai Băncii Centrale Europene au discutat la începutul acestei luni un calendar detaliat pentru reducerea unei părți din portofoliul lor de obligațiuni și au preconizat începerea acesteia cândva în al doilea trimestru al anului 2023.
Procesul va avea loc probabil după ce BCE își va majora dobânda de referință la aproximativ 2% și va fi foarte gradual, însă piețele de obligațiuni, afectate de creșterile agresive ale ratelor la nivel global, de o criză energetică și de o prăbușire a obligațiunilor britanice – sunt agitate.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Sunt multe în joc în zona euro atunci când vine vorba de QT”, a declarat Benjamin Schroeder, strateg senior pentru rate al ING, adăugând că diferența atent urmărită dintre randamentele italiene și germane a fost principalul obiectiv. „Dar, dincolo de diferențe, există și teama de a alimenta o volatilitate suplimentară a pieței, mai ales când planurile de finanțare guvernamentală din zona euro sunt supuse unui risc crescând de creștere.”
La 2,35%, randamentul obligațiunilor pe 10 ani ale Germaniei a crescut cu 250 de puncte de bază în acest an, iar cel al Italiei cu aproape 360 de puncte de bază – cele mai mari creșteri din ultimele decenii.
Luna trecută, Germania a dezvăluit un pachet de 200 de miliarde de euro finanțat prin noi împrumuturi pentru a contribui la amortizarea loviturii provocate de șocul energetic. BofA se așteaptă ca oferta netă de obligațiuni guvernamentale europene să crească aproape de 400 de miliarde de euro anul viitor, cel mai mare nivel înregistrat vreodată și mult peste cele 120-145 de miliarde de euro așteptate în acest an, atenuate parțial de achizițiile de obligațiuni ale BCE.
„Acest considerent face, de asemenea, ca implementarea practică a QT al BCE să fie semnificativ mai dificilă”, a spus BofA.
Analiștii se așteaptă ca BCE să elimine mai întâi treptat reinvestirile de obligațiuni care ajung la scadență în cadrul programului său convențional de achiziționare de obligațiuni. Acest lucru ar reduce bilanțul său cu 155 de miliarde de euro „ușor de gestionat” în 2023 și cu 300 de miliarde de euro în 2024, consideră ING.
Goldman Sachs estimează că piețele de obligațiuni ar trebui să fie capabile să digere o dezangajare anuală de 250 de miliarde de euro din aceste dețineri. Randamentele obligațiunilor pe zece ani în statele cu ratinguri mai ridicate ar crește cu doar 6 puncte de bază, iar în Europa de Sud cu 15 puncte de bază.
Chiar dacă aceste deținerile ar fi desfăcute, analiștii se așteaptă în general ca BCE să continue reinvestirile în cadrul programului său de achiziționare de obligațiuni de urgență în caz de pandemie (PEPP). Aceasta a transferat fonduri către țări precum Italia și Spania în timpul verii, ca primă linie de apărare pentru o divergență a diferenței de randament pe care acestea o plătesc față de cea a Germaniei, țară cu rating de top, considerată „nejustificată”.
Eric Oynoyan, șeful departamentului de strategie privind ratele europene de la Morgan Stanley, estimează că anul viitor răscumpărările PEPP vor totaliza aproximativ 151 de miliarde de euro.
„Într-o oarecare măsură, în mod ironic, flexibilitatea PEPP este o modalitate de a continua să faci QE pentru datoria periferică în timp ce faci QT și ar putea chiar să ducă în cele din urmă la înăsprirea spread-urilor”, a spus el, referindu-se la prima jumătate a anului viitor, potrivit Reuters.
O eventuală lichidare a deținerilor PEPP s-ar putea adăuga la reducerile de bilanț din 2025, în valoare totală de 388 de miliarde de euro, potrivit ING. Analiștii nu se așteaptă ca BCE să accelereze procesul prin vânzări directe de obligațiuni.
Modul în care se va desfășura QT este în mare parte necunoscut, în același mod în care relaxarea cantitativă a fost un experiment.
Rezerva Federală a început să își reducă bilanțul de 9.000 de miliarde de dolari, iar personalul a concluzionat recent că tensiunile de pe piața obligațiunilor ar putea complica operațiunea prin amplificarea impactului acesteia și creșterea ratelor mai mult decât se anticipa.
Planurile Băncii Angliei de a începe QT la începutul lunii octombrie au fost amânate până la 31 octombrie, deoarece a lansat un program de urgență de achiziționare de obligațiuni pentru a stopa o prăbușire a pieței de obligațiuni declanșată de anunțul guvernului britanic din 23 septembrie privind un „mini-buget”.
„Lecția de la Banca Angliei este că, în esență, dacă nu ai stabilitate financiară, nu are rost să încerci să urmărești stabilitatea prețurilor”, a declarat Piet Haines Christiansen, analist-șef la Danske Bank.
Marea bătaie de cap pentru BCE este limitarea diferențelor dintre obligațiuni.
Pe lângă reinvestirile PEPP, aceasta a lansat un nou instrument, Instrumentul de protecție a transmisiei (TPI), prin care ar cumpăra obligațiuni de la statele care înregistrează o creștere „nejustificată” a diferențelor față de Germania.
Managerul de portofoliu al AllianceBernstein, Nick Sanders, a declarat că este „sceptic” cu privire la modul în care BCE ar putea atinge QT cu aceste protecții în vigoare.
„Dacă randamentele din zona euro sunt susținute de măsurile de protecție pe care le au în vigoare, le va fi foarte greu să treacă la un mediu QT fără un șoc pentru marjele periferice, în special pentru Italia.”
De asemenea, BCE s-ar putea trezi că întreprinde QT în timpul unei recesiuni, ceea ce ar duce la o „înăsprire excesivă” a politicii, a declarat Annalisa Piazza, analist la MFS Investment Management.
BCE, ale cărei active rivalizează cu cele ale Fed, adăugând la scurgerea bilanțului la nivel global ar fi o altă sursă de incertitudine pentru piețele mai largi.
O regulă aproximativă este că 1.000 de miliarde de dolari din QT valorează în mod constant aproximativ 10% din acțiunile globale, au spus strategii.
