Bacalaureat 2021, sesiunea de toamnă. Cum se rezolvau subiecte la istorie. Vezi baremul de corectare

Daria Petrescu 17.08.2021, 13:31
Bacalaureat 2021, sesiunea de toamnă. Cum se rezolvau subiecte la istorie. Vezi baremul de corectare

După ce au susținut examenul la Limba și Literatura Română, dar și matematică, absolvenții clasei a XII- au susținut proba la istorie, pe 17 august. Proba scrisă a început la ora 9.00 și a durat aproximativ trei ore, timp în care elevii au putut arăta ce au învățat timp de patru ani în liceu. Iată cum se rezolvau subiecte la istorie. Vezi baremul de corectare

Bacalaureat 2021, sesiunea de toamnă. Cum se rezolvau subiecte la istorie. Vezi baremul de corectare

Baremul de corectare la istorie, disponibil AICI.

Absolvenții clasei a XII- a au susținut proba la istorie, proba la alegere a profilului și specializării. Subiectele au fost considerate destul de ușoare, însă, cei care nu s-au pregătit suficient speră măcar la o notă de trecere, pentru a promova examenul. Iată mai jos, cum se rezolvau subiecte la istorie. Vezi baremul de corectare.

Pe 17 august, începând cu ora 9.00, absolvenții clasei a XII-a au avut de susținut proba scrisă la matematică, dar și proba la istorie.  Sesiunea de toamnă a Bacalaureatului 2021 a început pe 16 august, cu proba scrisă la limba și Literatura Română.

Bacalaureat 2021, sesiunea de toamnă. Proba de istorie

Dacă pentru unii subiectele la proba de istorie au fost unele ușoare, pentru alții situația s-a complicat și nu au putut face prea mare lucru pe foaia de examen. Impact.ro vă prezintă mai jos cu ce subiecte s-au confruntat elevii la proba de istorie

Bacalaureat 2021, sesiunea de toamnă a început cu proba la Limba și literature română, susținută de elevi pe data de 16 august. Proba de matematică  s-a susținut marți, 17 august, începând cu ora 9.00. Pentru proba scrisă, candidații au la dispoziție trei ore, la fel ca și în alți ani.

Bacalaureat 2021, sesiunea de toamnă

După sesiunea de Bacalaureat 2021 susținută de elevii clasei a XII-a în vară, începând cu 16 august, a început cea de-a doua sesiune, cea de toamnă. Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe s-a făcut între 19-26 iulie.

Pentru rezolvarea subiectelor, candidații au avut la dispoziție timp de trei ore, iar proba a început cu ora 9.00 dimineața. Rezultatele se vor afișa pe 31 august, iar cele finale, după contestații, pe 3 septembrie.

Reguli pe care elevii trebuie să le respecte în sala de examen:

– candidații vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, pentru rezolvarea subiectelor

– Probele de examen vor fi supravegheate video

– Este interzisă introducerea în sălile examen a unor obiecte, precum ghiozdane, poșete etc

-Este interzis de asemenea să se intre în sală cu telefonul mobil.

-Pentru a trece examenul de bacalaureat, este nevoie de minim nota 5 la fiecare materie, însă de o medie aritmetică finală de minim 6.

Calendar sesiunea august – septembrie BAC 2021

19 – 26 iulie 2021 – Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe

16 august 2021 – Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă

17 august 2021 – Proba obligatorie a profilului – proba E.c) (matematică sau istorie) – proba scrisă

18 august 2021 – Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă

19 august 2021 – Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

Când vor fi afișate rezultatele la BAC 2021, sesiunea de toamnă

31 august 2021 – Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12,00) și depunerea contestațiilor (orele 12,00 – 18,00)

1- 3 septembrie 2021 – Rezolvarea contestațiilor

3 septembrie 2021 – Afișarea rezultatelor finale la bacalaureat 2021

Se echivalează:

23-24 august 2021 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

25 august 2021 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

26 – 27 august 2021 – Evaluarea competențelor digitale – proba D

30 – 31 august 2021 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C

Baremele de corectare

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru răspunsul: Iancu de Hunedoara Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: O vădită preocupare a manifestat Petru Mușat pentru organizarea economică, administrativă și religioasă a țării; a bătut primii bani moldovenești de
argint etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Moldova, Ungaria Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: întrucât acesta nu îngăduia desfășurarea forțelor de invazie și efect: Bătălia s-a dat la 10 ianuarie 1475, în fața orașului Vaslui, […] pe un teren mărginit de păduri SAU cauză: Biruinţa de prestigiu […] de la Vaslui nu putea împiedica reacția Porții ce dispunea de foarte mari rezerve de
oameni şi armament. și efect: Ca urmare, Ștefan cel Mare trimite, chiar la 25 ianuarie 1475, suveranilor Europei o scrisoare vestindu-le […] victoria de la Vaslui și avertizând că sultanul va veni «cu toată puterea sa» să cuprindă Moldova. etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni la care participă românii în cadrul relațiilor internaționale din secolele al XIV-lea – al XV-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B (1px2=2p)
Exemple: lupta de la Posada (1330), cruciada de la Varna (1444), Tratatul de la Hârlău de la sfârșitul secolului al XV-lea etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate – o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la această acțiune (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni diplomatice desfășurate de reprezentanții spațiului românesc în secolele al XVI-lea – al XVII-lea Exemple: au caracter antiotoman, vizează alianțe cu state creștine etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru răspunsul: Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Carol I 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate între România și Serbia, la care se referă sursa dată
Exemple: România a dus […] negocieri cu Serbia și Grecia în vederea unei alianțe împotriva Imperiului Otoman; în 1868, România a semnat un tratat de alianță cu Serbia etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la Tratatul României cu Austro-Ungaria (3px2=6p)
Exemple: Tratatul a fost semnat în 1875; prevedea dezvoltarea comerțului între cele două țări; România exportă grâne în Austro-Ungaria etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la relațiile dintre România și Rusia câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de
vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Între România și Rusia se stabilesc relații de colaborare în domeniul economic.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: în 1875 au început negocierile pentru un tratat
comercial și Tratatul [comercial] a fost semnat în martie 1876 și ratificat în octombrie 1876. SAU Relațiile dintre România și Rusia erau determinate de interesele acestei mari puteri în zona Europei
de Sud-Est. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: rușii doreau să contrabalanseze prezența crescândă a Austriei în România și Criza […] din 1875, și conștiința că Serbia și Muntenegru ar putea intra în război împotriva Imperiului Otoman și că Rusia ar fi atunci nevoită să trimită sprijin prin România, i-a convins până la urmă pe ruși să accepte condițiile românești
etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date – prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: elaborarea Constituției Cărvunarilor din 1822, elaborarea proiectului politic Prințipiile noastre pentru reformarea patriei din 1848 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi
concluzia (aşadar, astfel etc.)

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)

Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
– câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acțiuni desfășurate de români în contextul unui
conflict politico-militar internațional din primele două decenii ale secolului al XX-lea și a oricărei
consecințe a fiecăreia dintre acestea (de exemplu: aderarea la Antanta în 1916, constituirea
Sfatului Țării în Basarabia, semnarea Păcii de la București din 1918 etc. și România declară
război Austro-Ungariei în 1916, armatele române participă la acțiuni militare în Transilvania etc.;
proclamarea Republicii Democratice Moldovenești, unirea Basarabiei cu România etc.; pierderi
teritoriale pentru România, subordonarea economiei românești față de interesele Puterilor
Centrale etc.) (3px4=12p)
– 2 puncte pentru menţionarea oricărui aspect referitor la Constituția din 1923 (de exemplu: are
caracter democratic, respectă principiul separării puterilor în stat etc.)
3 puncte pentru prezentarea aspectului menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două
informații referitoare la acest aspect și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la aspectul menționat
– 2 puncte pentru precizarea noului regim politic impus în România postbelică, în prima jumătate a secolului al XX-lea (de exemplu: comunist, stalinism etc.)
– 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica internă a României în perioada 1952-1980 (de exemplu: Politica internă a României în perioada 1952-1980 urmărește consolidarea regimului politic totalitar., În perioada național-comunismului, disidența anticomunistă
reacționează față de măsurile adoptate în politica internă a României. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succcesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu