23:53
Avertismentul oficial pentru pensionarii români, totul pleacă de la Bruxelles. Lucrurile încep să devină tot mai serioase în privința unei posibile „tăieri” a finanțării sumelor stabilite ca România să le primească prin Planul Național de Redresare și Reziliență stabilit cu Comisia Europeană. Țara noastră mai are de rezolvat patru probleme majore, printre care, conform ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, și pe cea a plafonului de 9,4% din PIB alocat cu plata pensiilor.
Pensionarii români au emoții, dat fiind că tranșele următoare din sumele pe care țara noastră le primește de la Bruxelles prin PNRR sunt puse sub semnul întrebării dacă guvernul nu va opera cât de curând câteva schimbări majore.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a anunţat, luni, la Prima News, că sunt patru modificări principale pe care România va trebui să le opereze în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). El a precizând că reforma sistemului de pensii nu era negociabilă.
De curând, fostul prim-ministru, liberalul Florin Cîțu, a atras atenția că banii din PNRR sunt îjn perico9l, dacă executivul nu va tranșa prin lege situația pensiilor speciale.
„Responsabilii TREBUIE să plătească!!! Tranșa 2 din PNRR întârzie. Să fim cinstiți. La cum arată proiectul de lege al pensiilor de serviciu, cred că trebuie să ne luăm adio de la acești bani. Fără tranșa 2 nu ai cum să vorbești de tranșa 3”, a transmis Florin Cîțu într-o postare pe Facebook.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Pe de altă parte, Marcel Boloș a precizat că una dintre modificările ce trebuie aduse PNRR se referă la plafonul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile.
Ultima modificare, a patra, este cea referitoare la jaloanele şi ţintele care se circumscriu circumstanţelor obiective pe care anumite jaloane şi ţinte le au, cum ar fi, de exemplu, jalonul care priveşte cheltuielile cu pensiile, unde avem celebrul plafon de 9,4% din PIB pe o perioadă de 50 de ani pentru care evoluţia ratei inflaţiei şi a contextului macroeconomic pe care îl avem în acest moment fac necesară ca plafonul să fie renegociat sau să fie căutat un alt indicator de disciplină financiară care să înlocuiască plafonul de 9,4% şi să ne păstrăm în continuare obiectivul privind reforma sistemului de pensii publice din România”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Conform lui Marcel Boloș, celelalte trei modificări se referă la „reducerea grantului alocat României pentru că datorită creşterii economice pe care am avut-o în anul 2021 faţă de anul 2020, trebuie să reducem bugetul alocat grantului cu suma de 2,1 miliarde euro”, la creşterea preţurilor la materiale şi costul utilităţilor publice pentru proiectele de infrastructură, care are un impact de 2,2 miliarde euro și la cea referitoare „la adiţionarea capitolului REPowerEU şi a investiţiilor componente din acest capitol, România beneficiind de un grant suplimentar de 1,4 miliarde euro pentru proiecte care privesc independenţa energetică a României”.
Boloş a mai menţionat că propunerile de modificări trebuie trimise până la data de 30 aprilie, iar Comisia Europeană are apoi două luni să ia o decizie.
