În întreaga lume există 227 de destinații de călătorie care le cer vizitatorilor un pașaport pentru a le trece granița. Românii pot călători fără viză în 174 dintre acestea. Paşaportul românesc este pe locul 16, în top 20 documente cu cel mai mare acces în străinătate. La polul opus, pașaportul rusesc își pierde din putere după invadarea Ucrainei.
Cele mai puternice paşapoarte din lume sunt în Japonia , cu 193 destinații fără viză, Singapore si Coreea de Sud ,cu 192 destinații fără viză. Din Europa, campioanele sunt Germania şi Spania, urmate de Finlanda, Italia şi Luxemburg. Pașaportul din Afganistan este cel mai slab din lume, cu doar 27 de țări în care este acceptat fără viză.
După invadarea Ucrainei, pașaportul rusesc și-a pierdut puterea cu o viteză nemaiîntâlnită. Clasamentul nu ia în considerare restricțiile temporare sau închiderea spațiului aerian, astfel că Rusia încă ocupă locul 50, cu 119 destinații fără viză sau cu viză sigură la sosire. În realitate cetățenii ruși nu au intrare liberă în multe dintre aceste destinații.
O surpriză o reprezintă absența Marii Britanii și a Statelor Unite din fruntea clasamentului, arătând că pașapoartele lor nu mai sunt la fel de puternice ca în trecut. Cele două țări împart locul 6 cu Elveția, Norvegia, Noua Zeelandă și Belgia după ce în urmă cu doar 8 ani dominau categoric lista.
În ultimii doi ani, numărul călătoriilor a scăzut dramatic. Unele ţări încă au păstrat o serie de restricţii, fapt ce a dus la scăerea numărului de turişti. De pildă,oficialii din Spania, Italia, Franţa şi Portugalia au introdus restricții ori au întocmit un set de recomandări în contextul creșterii cazurilor de COVID.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]În Italia, masca FFP2 este obligatorie dacă intrați în țară cu feribotul, trenul sau autocarul. Nu e însă necesară pentru zborurile înspre sau dinspre Italia. De asemenea, nu trebuie să prezentaţi dovada vaccinării, un test COVID negativ și nici un certificat de recuperare după boală.Cererea de transport aerian de călători în regiunea Asia-Pacific este încă la o cincime din nivelul de dinaintea pandemiei.
