Ultima lună a acestui an aduce o noutate pentru români. Banca Națională a României (BNR) pune în circuitul numismatic moneda de 10 lei. Aceasta va avea pe ea chipul unui scriitor cunoscut. Când va fi lansată.
Pentru a celebra împlinirea a nouă decenii de la nașterea unuia dintre cei mai apreciați scriitori români, Banca Națională a României va pune în circuitul numismatic moneda de 10 lei.
BNR va lansa noua monedă pe 12 decembrie 2022, fiind creată cu tema „90 de ani de la nașterea lui Fănuș Neagu”. Făcută din argint, aceasta are valoarea nominală de 10 lei, un diametru de 37 de milimetri și o greutate de 31,103 grame.
Pe aversul său apar casa memorială Fănuș Neagu, un fragment din romanul „Îngerul a strigat”, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2022”, în timp ce pe revers sunt bătute portretul și semnătura celebrului scriitor, anul nașterii, 1932, și anul morții, 2011, titlurile unora dintre volumele publicate de acesta și inscripția „90 DE ANI DE LA NASTERE”.
Fiecare monedă va fi ambalată în câte o capsulă din metalcrilat transparent și vine însoțită de o broșură de prezentare, certificat de autenticitate – ambele redactate în limbile română, engleză și franceză. Pe certificate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, tirajul maxim va fi de 5.000 de piese, prețul de vânzare fiind de 480 de lei, exclusiv TVA. Prețul include broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.
Monedele au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României.
O monedă unică în România aduce noi informații importante despre istoria continentului. Bănuțul de aur care a dovedit că un „fals” împărat roman, Sponsian, a fost, de fapt, real, este expusă Muzeul Brukenthal din Sibiu şi poate fi văzută de către publicul larg în expoziţia Tezaur.
„Noi cercetări asupra monedelor antice de aur din colecţia Hunterian de la Universitatea din Glasgow şi Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, România, aduc în discuţie posibila existenţă a unui împărat roman pierdut de mult, numit Sponsian.
Într-o lucrare academică publicată recent, echipa de cercetători a Universităţii din Glasgow a descoperit dovezi că un lot de monede, respinse de mult timp ca fiind falsuri, sunt autentice”, a transmis Muzeul Brukenthal din Sibiu, într-un comunicat de presă.
Potrivit reprezentanților instituției, Transilvania, parte din provincia romană Dacia, era apreciată de romani pentru potenţialul aurifer al minelor sale.
„Studii arheologice au stabilit că zona a fost separată de restul Imperiului Roman în jurul anului 260 d.Hr.
Înconjurat de duşmani, Sponsian ar fi putut fi un ofiţer de armată locală forţat să preia comanda supremă în timpul unei perioade de haos şi război civil, protejând populaţia militară şi civilă a Daciei până la restabilirea ordinii.
Provincia a fost evacuată în timpul domniei lui Aurelian, între 271 şi 275 d.Hr.”, se mai arată în comunicat.
