Tematica anului 2023 ce a fost propusă de Guvernul condus de generalul Nicolae Ciucă este „Anul Ostașului Necunoscut al României”, conform unui memorandum ce se află pe ordinea de zi a ședinței de miercuri a Executivului. Ministerul Apărării a propus să aibă loc „manifestări cu tematică” în locuri precum școli și biserici.
Mai exact, Ministerul Apărării Naționale, ce este condus de Vasile Dîncu, care l-a preluat de la prim-ministrul Nicolae Ciucă, a propus ca astfel de manifestări să aibă loc atât în școli și biserici, cât și în instituții de stat și de cultură, ambasade și la ONG-uri.
Conform memorandului, pentru astfel de manifestări se va constitui un grup de lucru inter-instituțional la nivelul Guvernului. Acesta va face un plan unitar al activităților. Apoi, instituțiile de stat, școlile, ambasadele, instituțiile de cultură, cultele religioase și ONG-urile vor organiza „activități, manifestări și proiecte comemorative, științifice, cultural-educative şi alte acţiuni cu tematică specifică”.
Povestea „Ostașului Necunoscut al României” a început în anul 1923, când statul român a hotărât ca simbolul sacrificiului făcut de multe persoane căzute în Războiul pentru Întregirea Neamului să fie evocat de osemintele unuia dintre ostaşii anonimi care au murit în luptele de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, Târgu-Ocna, Jiu, Prahova, Bucureşti, Dobrogea, Ardeal şi Basarabia.
Astfel, așa cum arată memorandumul, au fost exhumate rămășițele unor eroi necunoscuți din aceste locuri. Acestea au fost așezate în sicrie de stejar căptuşite cu tablă de zinc şi au fost depuse în Biserica „Adormirea Maicii Domnului” de la Mărăşeşti.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Pe 14 mai 1923, a avut loc ceremonia desemnării „Ostașului Necunoscut al României”. Ministerul de Război a ales un orfan de război, elevul Amilcar C. Săndulescu de la Liceul Militar „Dimitrie A. Sturdza” din Craiova, să aleagă un sicriu din cele zece prezentate la eveniment. Copilul l-a ales pe al patrulea, spunând „Acesta este tatăl meu!”. Celelalte nouă sicrie au fost duse în Cimitirul de onoare al eroilor din localitatea Mărăşeşti şi înmormântate cu onoruri militare.
„Eu m-am dus înaintea celor zece sicrie, tremurând, şi, emoţionându-mă, stăteam la îndoială, neştiind pe care să pun mâna. Dar deodată m-am dus la sicriul al patrulea. Îndemnat de conştiinţă, am pus mana pe el. În momentul acela un mare fior mi-a străbătut tot sufletul şi mi-au venit pe buze cuvintele – acesta este tatăl meu”, a povestit ulterior Amilcar C. Săndulescu.
Ceremonia reînhumării Ostașului Necunoscut a avut loc pe 17 mai 1923, în Parcul Carol. Pe lespedea criptei s-a încrustat epitaful: „Aici doarme fericit întru Domnul Ostaşul Necunoscut, săvârşit din viaţă în jertfa pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihneşte pământul României întregite. 1916-1919″.
Ulterior, după anii 1950, când au fost începute lucrările de amenajare din Parcul Carol, devenit între timp Parcul Libertăţii, şi odată cu proiectul pentru construirea unui monument al eroilor pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism, regimul comunist a demontat monumentul funerar al Eroului Necunoscut. A făcut acest lucru în secret, în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958. L-a strămutat la Mausoleul din Mărăşeşti.
Abia după anul 1989, guvernul român a aprobat readucerea sicriului în Capitală. Ostașul Necunoscut al României a revenit pe 26 octombrie 1991 în Parcul Carol I din București. Mai târziu, la 25 noiembrie 2006, a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostaşului Necunoscut la locul originar, din anul 1923, pe esplanada din faţa actualului Memorial al Eroilor Neamului.
