SPECIAL

Anonimii care au câștigat Al Doilea Război Mondial. Indianul inventiv, englezul umilit de propria țară și rusul bețiv și afemeiat

Dan Mlădinoiu 05.08.2022, 05:45
Anonimii care au câștigat Al Doilea Război Mondial. Indianul inventiv, englezul umilit de propria țară și rusul bețiv și afemeiat

Dintotdeauna, istoria a consemnat personaje aparent fără importanță în desfășurarea unor acte și fapte de mai mare sau mai mică amploare privind cauzele cu efect armat. Iscoade, conspirații, spioni care au avut un rol din umbră, dar cu consecințe esențiale în balanța finală de pe câmpurile de luptă, acolo unde s-a făcut diferența dintre victorie și înfrângere. Mai jos, trei personalități cu contribuții majore ce s-au făcut remarcate în acest sens.

Anonimii care au câștigat Al Doilea Război Mondial: Samuel Sandoval

S-a născut în Nageezi, lângă Parcul Național Cultura Chuco din nord-vestul statului New Mexico. S-a înrolat în Marine Corps. A fost unul dintre ultimii vorbitori de cod Navajo rămași în viață care a trimis mesaje în cel de-al Doilea Război Mondial, folosind un mod de transmitere a informațiilor bazat pe limba maternă. Sute de Navajo au fost recrutați pentru a servi drept vorbitori de cod în Corpul Marin al Statelor Unite. Astăzi, doar trei mai sunt în viață: Peter Mac Donald, John Kinsel Sr. și Thomas H. Bengay. Samuel a murit pe data de 29 iulie anul curent, la vârsta de 98 de ani.

Ei au luat parte la fiecare asalt efectuat de către pușcașii marini în operațiunile din Pacific, trimițând mii de mesaje, fără erori, despre mișcările trupelor japoneze, tacticile câmpului de luptă și alte comunicări importante pentru rezultatul final al celei mai mari conflagrații mondiale. Codul, întemeiat pe limba navajo, nescrisă atunci, i-a derutat pe criptologii militari niponi, fiind creditați, cu probe, că au ajutat Statele Unite, și implicit Aliații să câștige războiul. „O oportunitate grozavă pentru oamenii care au înțeles cât de importanți au fost Navajo Code Talkers pentru rezultatul războiului în favoarea noastră”, erau spusele recente ale directorului executiv al Centrului Cultural Cortez (Colorado), Rebecca Levy.

Samuel Sandoval, in timpul razboiului si putin inainte de deces

Printre ei, Samuel, care se afla la Okinawa atunci când a primit vestea de la un alt vorbitor confrate că japonezii s-au predat. A transmis informația comandanților săi militari. A participat la cinci operațiuni de luptă. A folosit un limbaj extins de cuvinte și un alfabet pe care le-a creat. Vorbitorii de navajo au primit ordine să nu deconspire rolurile avute în timpul războiului și nici până în momentul când misiunile lor au fost declasificate, în 1968.

„Mi-am dorit ca tinerii mei Navajo să învețe, trebuie să știe ce am făcut și cum am folosit acest cod, felul în care el a fost de folos lumii”, declara Sandoval în iunie, la New Orleans, la ultima sa călătorie, unde a primit Premiul Spiritului American de la Muzeul Național al WW2. Principiul lui de viață a fost ghidat de caracter, curaj, onoare și integritate

Alan Mathison Turing, geniul care a spart Enigma

Matematician, informatician, logician, criptanalist și filosof britanic. A trăit între 1912-1954. Fiu al unui funcționar public, a fost educat la o școală privată de top. Licențiat al Universității Cambridge, doctor al Universității Princeton, a studiat modalități de intruziune în coduri secrete. În vara lui 1938 s-a întors la bursa lui de la King’s College. La izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, în septembrie 1939, s-a alăturat Școlii de Cod Guvernamental din Bletchley. Cu doar câteva săptămâni mai înainte, guvernul polonez oferise Marii Britanii și Franței detalii despre succesele țării în cazul Enigma, principala mașină de criptare a armatei germane prin intermediul comunicațiilor radio. Încă din 1932, un mic grup de matematicieni polonezi reușise să deducă funcționarea cablajului intern al Enigmei, iar până în 1938 a fost conceput un dispozitiv de spargere a codurilor înrudit, pe care îl numiseră Bomba (cuvânt polonez al unui tip de înghețată).

Alan Turing, considerat părintele informaticii și al Inteligenței Artificiale

Contribuția la spargerea codului germanilor

Schimbarea procedurilor de operare de către germani, din mai 1940, anihilase capacitățile Bombei. Astfel, Turing împreună cu alți colegi au proiectat un dispozitiv de spargere a codurilor înrudit, dar foarte diferit. Așa se face că la începutul lui 1942, criptoanaliștii de la Bletchley Park reușeau să decodeze aproape 40.000 de mesaje lunar, un număr ce avea să crească ulterior la 85.000, ceea ce însemna două mesaje pe minut, zi și noapte. Tot în 1942, Alan Turing a conceput prima metodă sistematică de spargere a mesajelor criptate de sofisticata mașină germană, pe care englezii o numiseră Tunny. Conceptul de calcul al dispozitivului perfecționat de Turing avea avantajul identificării cu acuratețe a mesajelor inamice.

La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Turing a fost numit Ofițer Excelent al Imperiului Britanic pentru aportul său în decodarea informațiilor. Savantul a salvat milioane de vieți. Numit adesea „tatăl computerelor moderne”, mulți experți consideră că fără ajutorul lui, războiul ar fi durat cu patru ani mai mult. În 1952 a fost condamnat pentru homosexualitate, aceasta fiind interzisă prin lege la acea vreme. Pentru a evita închisoarea, Turing a acceptat castrarea chimică. A murit din cauza otrăvirii cu cianură, sub presupunerea unui act de suicid.

Richard Sorge, spionul care a descoperit marxismul în azilul de bătrâni

S-a născut la Baku (n.r. Rusia, azi în Azerbaidjan) în 1895, într-o familie germană al cărei tată era inginer în minierit. A studiat în Germania înainte de a se înrola în 1914. A descoperit marxismul într-un azil de bătrâni, în timpul redactării unui doctorat în științe politice. A constituit o figură majoră în spionajul sovietic, cu un itinerar palpitant.

Genial, metodic, creativ, a fost eroul mai multor călătorii în posturi clandestine: Danemarca, Suedia, Anglia, China, Germania nazistă, țară în care a aderat în NSDAP. Din biografia sa nu au lipsit Japonia, stat în care a strâns informații cruciale despre invazia sa în China, pregătirea atacului militar asupra flotei americane de la Pearl Harbor. În fine, descoperitor al proiectului Barbarossa, cel al năvălirii armatei Reichului asupra URSS din 21 iunie 1944. L-a informat pe Stalin de iminența conflictului armat, însă acesta nu i-a dat ascultare.

Richard Sorge, fotografie din Japonia, in 1940

Ce i-a adus supranumele de cel mai important spion al tuturor timpurilor

Sorge a reformat din temelii arta spionajului, multiplicând inițiativele și renovând tehnicile specifice. A creat o variată rețea, perfect secretizată de strângere de informații, fapt ce i-a permis să cunoască fără a fi văzut. O legendă în mica lume a oamenilor din umbră.
„Asemenea lui 007, îi plăceau alcoolul și femeile. Sorge, membru al Cominternului, s-a infiltrat în partidul nazist, a format o rețea apropiată guvernului japonez între cele două războaie mondiale, a aprovizionat capitala serviciilor de informații sovietice. Un tip uluitor în creuzetul istoriei”, scria jurnalistul Jean Francois- Pasquale. Exclus din Internaționala Comunistă, a devenit ofițer de legătură GRU. A fost trimis mai întâi într-o misiune la Berlin și Londra, înainte de mutarea lui în Asia.

După fiecare escapadă informativă, Sorge revenea cu regularitate în URSS. Arestat în 1941, nu a fost inclus în schimbul de prizonieri, conform pactului de neagresiune sovieto-japonez, fiind ulterior executat. Se întâmpla în 1944. Pentru istorici, biografiile spionilor de anvergură sunt întotdeauna supuse întrebărilor din cauza dificilului acces la surse. Astfel, răspunsurile majore lipsesc. Așa cum e cazul dosarelor lui Richard Sorge. Acestea rămân ferecate în arhivele de informații ex-sovietice. Se pare pentru totdeauna.

Urmăriți Impact.ro și pe