Andreea Marin, celebra vedetă TVR, recunoaşte că a avut parte, de-a lungul timpului, de multe episoade memorabile legate de Ziua Păcălelilor. În multe dintre ele a fost implicată direct, pentru o mare credibilitate a glumei, însă, la un moment dat, și ea a trecut printr-o situație delicată, în direct, la tv, tot de 1 Aprilie. Acest episod nu-l va uita niciodată și, chiar și acum, după atâția ani, face haz de necaz.
Cred că au trecut douăzeci de ani de atunci şi tot nu am uitat momentul. De fapt, nici nu am cum să-l uit fiindcă m-a marcat o bună bucată de vreme. În plus, m-a văzut o ţară întreagă, aşa că nici măcar să-l neg nu pot şi nu are niciun rost”, îşi începe Andreea Marin confesiunea pentru impact.ro.
Andreea Marin se afla în al doilea sau al treilea an de la lansarea emisiunii, care avea să-i aducă definitiv consacrarea, “Surprize, surprize”, show pe care l-a prezentat în perioada 1999 – 2007.
Întâmplarea a făcut ca sezonul din acel an să plece la drum chiar într-o zi de întâi aprilie. Iar colegii din echipa tehnică au pus la punct un decor nou, frumos, aşa cum şi-l aminteşte toată lumea. Trebuia să cobor pe o scară, destul de înaltă, de câţiva metri, salutându-i în acelaşi timp şi pe cei din sală, dar şi pe cei din faţa televizoarelor. Nu mi s-a părut niciun moment ceva periculos, dar după aceea aveam să câştig mult mai multă experienţă, decât credeam. Şi asta fiindcă scara, fiind nou-nouţă, era şi extrem de alunecoasă. Iar asta avea să-mi fie uşor potrivnic, ca să nu zic altceva!, continuă ea povestirea.
Andreea Marin îşi aminteşte povestea ca şi cum s-ar fi petrecut ieri, nu în 2001.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Purtam o rochie albă, superbă, de zână ce mai tura-vura (râde)! Îmi pregătisem cu atenţie cuvintele introductive şi, dându-se startul emisiunii, am început să cobor treptele scării, fără să anticipez vreo clipă pericolul ce mă pândea. Cert e că, pe când mă pregăteam să le spun telespectatorilor, dar şi celor câteva zeci de spectatori, prezenţi în studio, ce planuri aveam pentru noul sezon, am simţit că zbor, pur şi simplu. Picioarele nu m-au mai ascultat, nici corpul. Am realizat că alunecasem pe treptele noii scări. Îmi amintesc că am auzit în timp ce zburam prin aer reacţia sălii. Una de îngrijorare profundă, întrucât, repet, era ceva distanţă până jos. Nu ştiu cum am aterizat, nu ştiu ce m-a întrebat producătorul în cască, care nu a zburat. Am reuşit să evit un veritabil dezastru ce s-ar fi putut produce în faţa unei ţări întregi, rememorează Andreea Marin.
Ea spune că, într-o fracţiune de secundă, a realizat ce i se întâmplase, dar şi că, cu ajutorul divinităţii, nu i se întâmplase nimic rău.
M-am ridicat cu un zâmbet larg pe buze şi cu microfonul căruia nu-i dădusem drumul, în ciuda căderii abrupte, m-am pomenit că le spun tuturor că momentul la care asistaseră e doar prima surpriză din programul respectivei zile de 1 aprilie. După câteva secunde, toată lumea a început să râdă, după ce cu nici un minut înainte sesizasem reacţia unora dintre spectatori sau dintre colegi care se ridicaseră spre mine, ca să vadă dacă sunt bine, mai spune Andreea Marin.
