Anchetă DNA: 5% comision dintr-un contract cu fonduri europene de 1,1 miliarde de euro EXCLUSIV

Unul dintre cele mai importante contracte de lucrări publice semnat în ultimul deceniu în România a fost cel al modernizării unei linii de cale ferată de 128 de kilometri. 1,1 miliarde de euro a oferit Uniunea Europeană pentru reabilitarea tronsonului feroviar care leagă Brașovul de Sighișoara. La această sumă s-a adăugat și contribuția de 140 de milioane de euro de la bugetul de stat. Din fondurile europene de 1,1 miliarde de euro, procurorii DNA au indicii că 55 milioane de euro au fost promiși – sau chiar acordați în parte – unor reprezentanți ai statului.

Comisioane ilegale uriaşe pentru achiziții publice

Procurorii Anticorupție au probe care ar indica faptul că în licitația pentru desemnarea câștigătorului contractului de 1,24 miliarde de euro pentru modernizarea liniei feroviare între Brașov și Sighișoara s-ar fi promis și, în parte, acordat unele dintre cele mai mari comisioane ilegale din istoria achizițiilor publice din România.

Mai exact, anchetatorii Direcției Națională Anticorupție (DNA) au dovezi că persoane care s-au recomandat ca intermediari ar fi cerut firmelor participante la licitație comisioane de minimum 5% din fondurile europene acordate în acest contract de 1,1 milioane de euro. Altfel spus s-ar fi cerut o mită sub formă de comision de 55 de milioane de euro.

Banii ceruți de intermediari ar fi fost în numele unor reprezentanți ai Ministerului Transportului și ai CFR Infrastructură SA. Informațiile au fost obținute de impact.ro de la surse implicate în dosar, atât din partea celor care fac investigații, cât și a unei persoane audiate în acest caz.

Anchetatorii încă adună probe pentru a demonstra dacă aceste sume au fost cerute de intermediari pentru reprezentanți ai statului, dacă aceste sume ar fi ajuns sau nu la înalți reprezentanți ai statului român, mai exact la demnistari din Ministerul Transporturilor sau la directori din CFR Infrastructură.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Ofertele

Asocierile BraSig (companiile Strabag-Swietelsky) și RailWorks (companiile Aktor, Alstom, Arcada Company și Euroconstruct Trading ’98) au depus cele mai bune oferte. Desemnarea asocierii câștigătoare a oscilat când de-o parte, când de cealaltă. Inițial, RailWorks a avut cel mai bun punctaj, apoi această ofertă a fost respinsă și BraSig a primit contractul. RailWorks a făcut contestație și a câștigat. După care au urmat contestații în instanță din partea BraSig care în final au fost respinse sau retrase.

În cele din urmă, CFR SA și Ministerul Transporturilor au semnat, în anul 2020, contractele pentru modernizarea acestei linii de cale ferată, contractele de 1,245 miliarde de euro. Lucrările au fost încredințate asocierii denumite RailWorks, formată din companiile Aktor, Alstom, Arcada Company și Euroconstruct Trading ’98.

Oferta financiară a asocierii RailWorks a fost de 5,6 mld. lei fără TVA pentru toată linia de cale ferată cu o lungime de 128 de kilometri.

„Obiectivul general al contractului este dezvoltarea infrastructurii şi suprastructurii feroviare pentru atingerea vitezei maxime de circulaţie de 160 km/h, pentru trenurile de călători şi de 120 km/h pentru trenurile de marfă”, ne-au explicat reprezentanții CFR.

Comisioanele

Banii au fost solicitați de un intermediar pentru reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și pentru conducerea CFR SA, societate din subordinea ministerului de resort, conform datelor obținute de impact.ro. Persoanele în numele cărora s-ar fi cerut procentele au fost la conducerea ministerului și a companiei feroviare în anul 2019.

Atribuirea contractului de modernizare a liniei de cale ferată între Brașov și Sighișoara este anchetată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) tot din toamna lui 2019. Până în acest moment ancheta s-a desfășurat în rem, altfel spus procurorii caută probe despre circuitul banilor, fără a acuza oficial vreo persoană de comiterea unor fapte de corupție, așa cum ne-au transmis surse judiciare. DNA ar căuta informații privitoare și la relațiile șefilor CFR Infrastructură și implicarea miniștrilor Transporurilor din perioada 2016-2020 în organizarea și desemnarea câștigătorilor din acest contract.

Impact.ro a contactat echipa de avocați a unei asocieri care a reclamat acte de corupție în desemnarea câștigătorului, dar aceștia nu au dorit să ne ofere alte date decât cele din instanță.

Impact.ro a reușit să ia legătura cu Răzvan Cuc. Acesta ne-a transmis ”nu am fost citat sau audiat niciodată în acest dosar”, atunci când l-am întrebat despre acaestă cauză.

Procurorii anticorupție au deschis dosar penal în rem pentru abuz în serviciu, șantaj și primire de foloase necuvenite, în cazul demiterii fostului șef al CFR SA, Constantin Axinia. Această cauză s-a extins după octombrie 2019 și la contractul liniei de cale ferată.

Audierile

Constantin Axinia, fostul șef al CFR Infrastructură în 2019, a fost audiat de procurori. Acesta ar fi indicat că ministrul Răzvan Cuc a făcut presiuni asupra sa pentru a semnat contractul cu o anumită asociație – RailWorks. Nu a dat informații procurorilor despre posibile fapte de corupție comise de fostul ministru.

„Domnul ministru mi-a zis să semnăm contractul şi i-am zis că nu sunt îndeplinite condiţiile de semnare a contractului Railworks. Dumnealui a zis că, fiind după moţiunea de cenzură şi venind celălalt guvern, să nu-şi asume rezultatele muncii noastre celălalt guvern şi trebuie semnat. Domnul ministru mi-a spus să fac ceva şi nu am făcut: de semnat un contract fără să aştept o hotărâre a instanţei definitivă, ca să pot semna un contract. Pe legislaţie puteam să semnez contractul, dar intram sub incidenţa unei alte legi care spunea că dacă instanţa superioară anulează hotărârea de tribunal voi fi pasibil de o amendă cuprinsă între 1% şi 3% din valoarea contractului”, a declarat acesta în momentul când a fost înlocuit.

Până să fie demis, Constantin Axinia nu s-a împotrivit semnării, ci, dimpotrivă, a fost avocatul acestei măsuri. Asta reiese clar din mai multe material de informare al Consiliului de Administrație al CFR care au fost preznetate în 2019 și care au fost realizate la inițiativa sau cu aprobarea lui Constantin Axinia.

Și Răzvan Cuc a fost audiat de procurori în octombrie 2019, atunci când a oferit procurorilor detalii despre demiterea lui Axinia și despre problemele de la Tarom. Fostul ministru a dat vina pe Constantin Axinia, declarând că toate documentele din licitație care au dus la desemnarea unui câștigător și apoi la înlocuirea acestuia cu o altă asociație au fost coordonate de Axinia.

Amalia-Renata Bendeac, director general adjunct guvernanță și administrare la Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, administratorul infrastructurii feroviare din România, a fost și ea audiată. Acesta a susținut în fața procurorilor că au fost presiuni venite de la Ministerul Transporturilor în perioada 2019 pentru a se semna contractul, dar că nu știe de comisioanele acordate.

Cu averea pe numele fostei soții

După ce a fost audiat de DNA în legătură cu acest contract, Răzvan Cuc și-a trecut averea pe numele soției în urma unui partaj realizat în timpul divorțului dintre cei doi.

În declarația de avere depusă în 2019, Răzvan Cuc menționa patru terenuri. Un teren intravilan, pe care se poate construi, de 700 de metri pătrați împreună cu soția, Ramona Lucia Iordache. Cei doi mai dețineau împreună și un teren agricol de puțin peste 10 hectare în județul Giurgiu. Tot la capitolul terenuri, soția lui Răzvan Cuc mai deținea două terenuri intravilane în Giurgiu.

La capitolul imobile, fostul ministru avea o treime dintr-un apartament, împreună cu frații săi, primit ca moștenire. Răzvan Cuc și soția sa mai dețineau patru apartamente în București, dintre care unul probabil e casă, pentru că este trecut cu o suprafață mare. Soția sa mai deținea singură un spațiu comercial, o casă de locuit și un apartament în Giurgiu. În plus, în 2019, Răzvan Cuc mai cumpăra o locuință în București.

Cei doi mai aveau bijuterii de 20.000 de euro, achiziționate între 2014-2017. În 2018, cei doi relatau ca au vândut două imobile, un apartament de 110.000 de euro și o garsonieră de 55.000 de euro. Economiile bancare ale celor doi erau de 80.000 de lei.

Socrul lui Răzvan Cuc, Ion Iordache, le-ar fi dat soților o donație de 300.000 de lei. Răzvan Cuc declara venituri anuale de 120.000 de lei, ca ministru și deputat, iar soția de puțin peste 400.000 de lei.

În iunie 2020, din declarația de avere dispare locuința din București și rămâne doar apartament moștenit împreună cu alți doi frați și un teren. Veniturile salariale erau de 150.000 de lei. Mai mult, Răzvan Cuc a cedat soției și economiile bancare de aproape 350.000 de lei, dar li bijuteriile de 20.000 de euro. Fostul ministru i-a mai dat fostei soții și 200.000 de lei ca despăgubiri pentru că Răzvan Cuc ar fi rămas cu prea mult din averea comună.

Stă în gazdă la iubita stewardesă

Dacă până în momentul partajului o persoană nu a fost pusă sub acuzată de procuror, atunci bunurile sale cedate fostei soții nu mai pot fi recuperate în urma unei eventuale condamnări chiar dacă bunurile au fost obținute prin fapte de corupție, ne-a transmis un procuror de la Parchetul General.

Publicația Evenimentul zilei a scris în luna mai că Răzvan Cuc ar locui în cartierul Primăverii, la doi pași de locuința președintelui Iohannis, într-o locuință de lux cu o valoare de 700.000 de euro trecută pe numele iubitei sale, Denisa Chelu.

Stewardesa la Tarom, conform Evenimentul zilei, aceasta a fost numită în perioada 2016-2019 în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Aeroporturi București SA.

Presa a descris-o pe frumoasa stewardesă ca fiind ”protejata” ministrului, dar Denisa Chelu ar fi, conform Evenimentului Zilei, chiar actuală parteneră de viață a lui Răzvan Cuc. Cei doi locuiesc împreună în luxosul apartament din strada Puskin, iar domnișoara Chelu conduce un elegant BMW X6, primit în dar de la galantul ei prieten.

DATE TEHNICE ALE CONTRACTULUI

Modernizarea liniei de cale ferată între Brașov și Sighișoara a fost împărțită în trei loturi în 2015 când s-a pregătit licitația care s-a desfășurat în anul următor, 2016.

Cele trei loturi cu o lungime totală de 112 kilometri au fost:

• Braşov – Apaţa și Caţa – Sighişoara – 88 de kilometri, aceste două loturi au fost scoase împreună la licitație
• Apața – Cața – 28 kilometri, acest lot a fost scos singur la licitație

Cronologia

• mai 2015: CFR Infrastructură începe să pregătească licitația și caietul de sarcini;
• decembrie 2016: CFR Infrastructură a demarat licitația
• august 2017 – depunerea ofertelor
• iulie 2018 – asocierea BraSig (companiile Strabag-Swietelsky) e desemnată câștigătoare
• iulie 2018 – consorțiul RailWorks (companiile Aktor, Alstom, Arcada Company și Euroconstruct Trading ’98) face contestatie
• decembrie 2018 – Curtea de Apel cere reevaluarea ofertelor
• iunie 2019 – RailWorks declarată câștigătoare
• iulie 2019 – BraSig face contestație
• iunie 2020 se semnează contractul pentru tronsoanele 1 și 3 cu RailWorks
• septembrie 2020 se semnează contractul pentru tronsonul 2 cu RailWorks

Ce se face în schimbul banilor

În cadrul contractului, pentru tronsoanele 1 și 3m sunt prevăzute lucrări complexe de infrastructură și suprastructură feroviară, prin modernizarea liniei de cale ferată dublă pe circa 85 km, lucrări în stații (clădiri, peroane, copertine, tuneluri pietonale), modernizarea a 10 puncte de secţionare, 32 de poduri, 92 de podețe noi, 5 viaducte, 2 pasaje superioare, 1 pasaj inferior, 4 tuneluri feroviare și introducerea sistemului de management al traficului (ERTMS).

Modernizarea infrastructurii și suprastructurii feroviare pe cele două subsecţiuni Braşov – Apaţa (Lot 1) şiCaţa – Sighişoara (Lot 3),în lungime totală de aproximativ 86 de km,va contribui la atingerea obiectivului principal de promovare a mobilității sustenabile pe secțiunea Frontiera Ungară – Curtici – Arad – Simeria – Sighișoara – Brașov, prin:

• creșterea vitezei de circulație la 160 km/h;
• reducerea duratei de călătorie;
• creșterea gradului de siguranță feroviară;
• facilităţi pentru accesul persoanelor cu mobilitate redusă;
• introducerea sistemelor moderne de semnalizare şi de management al traficului;
• îmbunătăţirea gradului de confort oferit călătorilor în staţiile de cale ferată.

Proiectul de reabilitare a tronsonului 2 cuprinde:

• Modernizarea a 28,2 km linie de cale ferată din care 6,11 km vor fi reabilitaţi,
• 9,626 km line nou construită şi 12,464 km linie în tunele
• 3 staţii reabilitate (Racoş, Mateiaş, Ormeniş)
• 2 pasaje superioare
• 7 poduri
• 10 podețe
• 3 viaducte
• 4 tuneluri nou construite (cale simplă) la Ormeniș (dublă galerie 6,9 km) și Homorod (dublă galerie 5,2 km)
• Instalații de centralizare electronică, introducerea sistemului de management al traficului ERTMS, instalații de energoalimentare

Lista miniștrilor Transporturilor în perioada 2016-2019

Alexandru Răzvan Cuc – ministru între 22 februarie 2019-4 noiembrie 2019
Rovana Plumb – interimar între 7 ianuarie 2019 și 22 februarie 2012
Lucian Șova – ministru între 29 ianuarie 2018 și 3 ianuarie 2019
Felix Stroe – ministru între 17 octombrie 2017 și 29 ianuarie 2018
Alexandru Răzvan Cuc – ministru între 4 ianuarie 2017 și 17 octombrie 2017
Petru Sorin Bușe – ministru între 7 iulie 2016 și 4 ianuarie 201