Analiză CNN: Se scurge timpul pentru Vladimir Putin

Andrei Dumitrescu 03.10.2022, 12:42
Analiză CNN: Se scurge timpul pentru Vladimir Putin

Timpul se scurge pentru președintele rus Vladimir Putin, iar acesta știe acest lucru.

Între timp, bombănelile sale continuă: anunțând vineri anexarea teritoriilor ucrainene, Putin a declarat că Luhansk, Donețk, Zaporizhzhia și Kherson vor deveni parte a Rusiei „pentru totdeauna”. El se grăbește să revendice o victorie și să cimenteze câștiguri subțiri și să ceară pacea, conducând o filă politică periculoasă, indiferent de fanfara de la Moscova.

El a cerut Ucrainei să „înceteze imediat focul” și să „se așeze la masa negocierilor”, dar a adăugat: „Nu vom negocia alegerea poporului. Ea a fost făcută. Rusia nu o va trăda”.

Face tot posibilul să ascundă acest lucru, dar își pierde războiul din Ucraina

Andrey Kortunov, care conduce Consiliul pentru Afaceri Internaționale al Rusiei din Moscova, susținut de Kremlin, vede și el acest lucru.

„Președintele Putin vrea să pună capăt la toată această chestiune cât mai repede posibil”, a declarat el pentru CNN.

Recenta campanie de recrutare în forță a 300.000 de soldați nu va inversa prea curând pierderile de pe câmpul de luptă, iar în țară se întoarce împotriva lui Putin, făcându-l să se confrunte cu o situație politică periculoasă.

Potrivit datelor oficiale din UE, Georgia și Kazahstan, aproximativ 220.000 de ruși au fugit de când a fost anunțată „mobilizarea parțială”. UE a precizat că numărul acestora – aproape 66.000 – reprezintă o creștere de peste 30% față de săptămâna precedentă.

Presa rusă independentă, care citează KGB-ul renovat al Rusiei, FSB, a estimat că exodul total este chiar mai mare. Aceștia spun că mai mulți bărbați de vârstă militară au fugit din țară de la recrutare – 261.000 – decât cei care au luptat până acum în război – aproximativ 160.000 – 190.000.

 

O agentie de presa din Rusia cere mobilizarea generala, ca in Al Doilea Razboi Mondial

Cozile de 40 de kilometri la granița cu Georgia și cozile lungi la punctele de trecere în Kazahstan și Finlanda vorbesc despre reacția de respingere și despre consolidarea percepției că Putin își pierde abilitatea legendară de a citi starea de spirit a Rusiei.

Kortunov spune că nu știe ce se întâmplă la Kremlin, dar că înțelege starea de spirit a publicului din cauza costurilor uriașe și a pierderilor de vieți omenești din război. „Mulți oameni ar începe să își pună întrebări: de ce am intrat în această încurcătură? De ce, știți, am pierdut atât de mulți oameni”.

Opțiunea logică a lui Putin, spune Kortunov, este de a declara victoria și de a ieși în propriile condiții. Dar pentru aceasta are nevoie de o realizare semnificativă pe teren.

„Rusia nu poate pur și simplu să ajungă acolo unde a fost, la 24 februarie anul acesta, să spună, bine, știți, e bine. Misiunea noastră este îndeplinită. Așa că mergem acasă… Ar trebui să existe ceva care să poată fi prezentat publicului ca o victorie.”

Și aceasta este logica pe care Putin pare să o urmeze, aprobând referendumurile false din regiunile ucrainene Luhansk, Donețk, Zaporijie și Kherson și declarându-le parte a Rusiei.

El a folosit aceeași carte de joc pentru a anexa Crimeea de la Ucraina în 2014 și acum, ca și atunci, amenință cu potențiale lovituri nucleare dacă Ucraina, susținută de aliații săi occidentali, va încerca să recupereze teritoriile anexate.

„El simte un sentiment de urgență acută”

Liderii occidentali se află într-o bătălie de tip brinksmanship cu Putin. Duminica trecută, consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a declarat că Washingtonul va răspunde decisiv dacă Rusia va desfășura arme nucleare împotriva Ucrainei și a explicat clar Moscovei „consecințele catastrofale” pe care le-ar suporta.

Liderii au promis, de asemenea, să nu recunoască regiunile ca făcând parte din teritoriul rusesc.

Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că acțiunile Moscovei nu au „nicio legitimitate”, adăugând că Washingtonul va continua să „onoreze întotdeauna granițele Ucrainei recunoscute la nivel internațional”. Uniunea Europeană a declarat că „nu va recunoaște niciodată” ”anexarea ilegală” a Kremlinului și a descris mișcarea drept „o nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”.

Kurt Volker, care a fost ambasador al SUA la NATO și reprezentant special al SUA în Ucraina în timpul fostului președinte Donald Trump, crede că Putin poate se pregătește pentru pace.

„Cred că ceea ce trebuie să urmărească este să fluture armele nucleare, să facă tot felul de amenințări la adresa Europei, iar apoi să spună: „Bine, atunci hai să negociem o înțelegere”. Și lăsați-mă să păstrez ceea ce am luat deja”.

Fiona Hill, care a sfătuit trei președinți americani în materie de securitate națională cu privire la Rusia, crede, de asemenea, că Vladimir Putin ar putea încerca un joc final.

„El simte un sentiment de urgență acută pierdea elanul și acum încearcă să iasă din război în același mod în care a intrat în el. Cu el ca persoană responsabilă și cu el încadrând toți termenii oricărui tip de negociere.”

Dacă aceste analize sunt corecte, ele explică în mare măsură misterul a ceea ce s-a întâmplat luni sub Marea Baltică.

Atât seismologii danezi, cât și cei suedezi au înregistrat unde de șoc explozive din apropierea fundului mării: prima, în jurul orei locale 2.00, atingând magnitudinea 2,3, apoi din nou, în jurul orei 19.00, înregistrând 2,1.

În câteva ore, au fost descoperite pete de mare învolburate, danezii și germanii au trimis nave de război pentru a securiza zona, iar Norvegia a sporit securitatea în jurul instalațiilor sale de petrol și gaze.

Până în prezent, au fost descoperite cel puțin patru scurgeri în gazoductele rusești Nord Stream 1 și 2, fiecare la suprafață semănând cu un cazan clocotitor, cea mai mare cu diametrul de un kilometru, și care, împreună, aruncă în atmosferă cantități industriale de gaze toxice cu efect de seră.

Nave militare rusești au fost văzute de către oficialii europeni de securitate în zonă în zilele precedente, au declarat surse de informații occidentale. Consiliul Nord-Atlantic al NATO a descris avariile ca fiind un „act de sabotaj deliberat, nesăbuit și iresponsabil”.

Rusia neagă responsabilitatea și spune că a lansat propria anchetă. Dar fostul șef al CIA, John Brennan, a declarat că Rusia are expertiza necesară pentru a provoca acest tip de daune: „toate semnele indică un anumit tip de sabotaj, deoarece aceste conducte se află doar la aproximativ 60 de metri de apă, iar Rusia are o capacitate submarină care îi permite să amplaseze cu ușurință dispozitive explozive lângă aceste conducte”.

Analiza lui Brennan este că Rusia este cel mai probabil vinovatul pentru sabotaj și că Putin încearcă probabil să trimită un mesaj: „Este un semnal pentru Europa că Rusia poate ajunge dincolo de granițele Ucrainei. Așa că cine știe ce ar putea plănui în continuare”.

Nord Stream 2 nu a fost niciodată operațional, iar Nord Stream 1 a fost redus de Putin, în timp ce Europa se grăbea să refacă rezervele de gaz înainte de iarnă, reducând în același timp cererile de livrări rusești și căutând furnizori de înlocuire.

Sabotajul gazoductului Nord Stream ar putea fi, potrivit lui Hill, o ultimă aruncare a zarurilor de către Putin, astfel încât „să nu existe niciun fel de cale de întoarcere în ceea ce privește problemele legate de gaz. Și nu va fi posibil ca Europa să continue să își constituie rezervele de gaz pentru iarnă. Așa că ceea ce face Putin este să arunce absolut totul în acest moment”.

Linii de alimentare întinse

Un alt factor care accelerează gândirea lui Putin ar putea fi apropierea iernii. Atât Napoleon, cât și Hitler nu au reușit să cucerească Moscova deoarece liniile de aprovizionare care treceau prin Ucraina erau prea lungi și dificile iarna. Volker spune că ceea ce, din punct de vedere istoric, a salvat Rusia, îl apasă acum pe Putin: „De data aceasta, Rusia este cea care trebuie să se ocupe de liniile de aprovizionare, încercând să își susțină forțele din Ucraina. Asta va fi foarte greu în această iarnă. Așa că, dintr-o dată, pentru toți acești factori, calendarul lui Putin a avansat”.

Concluzia, a spus Hill, este că „acesta este rezultatul faptului că Ucraina a luat avânt pe teren pe câmpul de luptă și că Putin însuși l-a pierdut, așa că încearcă să se adapteze la circumstanțe și, practic, să preia conducerea și să obțină fiecare avantaj”.

Nimeni nu știe ce se întâmplă cu adevărat în mintea lui Putin. Kortunov se îndoiește că Putin va fi dispus să facă un compromis dincolo de propriile condiții pentru pace, „nu în termenii oferiți de președintele Zelenski, nu în termenii oferiți de Occident… .deși ar trebui să fie pregătit să exercite un anumit grad de flexibilitate. Dar nu știm care vor fi aceste grade probabil”.

Potrivit lui Hill, Putin vrea ca negocierile sale să fie cu Biden și aliații, nu cu Ucraina: „Practic, el spune că acum va trebui să negociezi cu mine și să dai în judecată pentru pace. Iar asta înseamnă să recunoașteți ceea ce am făcut pe teren în Ucraina”.

După ce a eșuat în fața unității militare occidentale care sprijină Ucraina, Putin pare pregătit să testeze hotărârea Occidentului pe cale diplomatică, încercând să divizeze aliații occidentali în privința condițiilor de pace.

Volker se așteaptă ca Putin să se adreseze mai întâi Franței și Germaniei „pentru a spune: trebuie să punem capăt acestui război, ne vom proteja teritoriile cu orice preț, folosind orice mijloace necesare, iar voi trebuie să puneți presiune asupra ucrainenilor pentru a ajunge la o înțelegere”.

Dacă acesta este planul lui Putin, s-ar putea transforma în cea mai mare greșeală strategică a sa de până acum. Occidentul nu prea are chef să-l vadă rămânând la putere – secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat acest lucru în vară – și cu atât mai puțin să dezamăgească Ucraina după toate suferințele sale.

Putin știe că se află într-un colț, dar nu pare să realizeze cât de mic este spațiul pe care îl are, iar acest lucru este, desigur, cel mai îngrijorător – își va pune cu adevărat în practică amenințările nucleare?

Războiul din Ucraina poate că a intrat într-o nouă fază, iar Putin poate că este cu spatele la zid, dar sfârșitul conflictului ar putea fi încă foarte departe.

Urmăriți Impact.ro și pe
Andrei Dumitrescu
Am absolvit facultatea de Științe Politice. Mi-am inceput cariera ca redactor, după care am devenit coordonator la mai multe site-uri de știri, printre care și EVZ.ro. Am fost editor pe...