ANAF a început să trimită scrisori contribuabililor în care le explică pașii de făcut pentru a beneficia de amnistia fiscală. Ordonanța de Urgență care reglementează ștergerea datoriilor pentru firme și persoane fizice în anumite condiții a fost publicată în Monitorul Oficial. În spatele unui astfel de demers se ascunde, de fapt, altceva.
Amnistia fiscală, măsura cu care s-a lăudat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a fost adoptată prin OUG de Guvern la sfârșitul lui iulie. Câteva zile mai târziu, mai exact pe 5 august, a fost publicată și în Monitorul Oficial.
Actul normativ prevede ștergerea datoriilor persoanelor fizice și juridice, dar doar în anumite condiții. Pentru a le reaminti contribuabililor că termenul limită pentru depunerea cererilor de ștergere a datoriilor este 15 decembrie, Fiscul a început să trimită scrisori de înștiințare.
„Dorim să vă informăm că, în data de 05.08.2019, a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 648, Ordonanţa Guvernului nr.6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, care reglementează la Capitolul II, anularea obligaţiilor accesorii. Pentru a beneficia de o astfel de facilitate fiscală, puteţi depune o notificare prin care înştiiţaţi organul fiscal cu privire la intenţia dumneavoastră, iar după îndeplinirea condiţiilor, veţi depune cerere de anulare, dar nu mai târziu de 15 decembrie 2019”
Scrisoare trimisă de ANAF
Persoanele fizice, dar și firmele pot beneficia de amnistia fiscală doar în anumite condiții. În Ordonanța de Urgență publicată în Monitorul Oficial sunt menționate acestea:
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]ANAF precizează că cei care vor detalii suplimentare pot consulta pagina de internet sau pot suna la un call-center: 031.403.91.60.
La prima vedere, statul pare iertător cu cei care nu și-au mai putut plăti dările către stat sau au acumulat penalități pe care nu mai pot rostogoli la infinit. Dar, de fapt, actul normativ nu li se adresează celor care chiar aveau nevoie de o gură de oxigen, după cum remarcă specialiștii consultați de avocat.net.
Inițial, proiectul nu prevedea niciun plafon, dar odată apărută în Monitorul Oficial, Ordonanța nu mai prevedea ștergerea datoriilor accesorii pentru firmele cu datorii mai mari sau egale cu un milion de lei – doar sub acest plafon.
Așadar, firmele cu datorii mai mari de 1 milion de lei nu beneficiază de amnistia fiscală, dar de la această prevedere sunt exceptate unitățile administrativ-teritoare. Adică…primăriile.
Astfel, sunt câștigători toți contribuabilii cu datorii chiar mult sub acest plafon care vor să scape de dobânzile și penalitățile adunate. De asemenea, o categorie care nu are restricțiile acestui plafon este cea a unităților administrativ-teritoriale – primăriile cu datorii.
„Cu alte cuvinte, cei mai mulți dintre cei interesați de acest «balon de oxigen», atât de clamat în spațiul public în perioada anterioară, au fost excluși, fără nicio explicație și fără niciun argument. Nota de fundamentare a actului normativ nu conține nimic edificator. Dimpotrivă – se afirmă în numeroase rânduri că scopul acestei amnistii este acela de a îmbunătăți mediul de afaceri, de a recupera obligațiile restante etc. și, în special, faptul că de dispozițiile ei pot beneficia toți contribuabilii și, mai ales, «toate persoanele juridice, de drept public sau privat».Considerăm că în acest fel se realizează o discriminare evidentă: persoanele juridice de drept privat sau marea majoritate a acestora nu au, practic, la îndemână niciun instrument pe care să îl poată folosi spre a beneficia de această amnistie”
Mihaela Mitroi, partener EY România
Scopul amnistiei fiscale a fost, după cum susțin mulți economiști, ștergerea datoriilor companiilor de stat. Adică, pe românește, ascunderea gunoiului și auncarea lui cu tot cu preș, în condițiile în care acele datorii s-au rostogolit din cauza unui management defectuos și a numirilor pe criterii politice, nu pe performanță.
Pentru cei care cu adevărat aveau nevoie de acest act normativ, procesul a fost vizibil îngreunat și condiționat de multe aspecte.
„Sunt, bineînțeles, și alte neajunsuri ale actului normativ, perpetuate încă din prima versiune a proiectului. Cu titlu de exemplu, amintim situația debitorilor cărora li s-au comunicat decizii de impunere (chiar cu sume mai mici de 1 milion de lei) între 1 ianuarie 2019 și intrarea în vigoare a actului normativ, care nu sunt cuprinși în niciunul din scenariile în care ar putea beneficia de amnistie. Comparativ, dacă ar fi primit decizia de impunere până la 31.12.2018 sau dacă la data intrării în vigoare a actului normativ ar fi avut în desfășurare o inspecție fiscală, atunci ar fi putut beneficia de amnistie”
Mihaela Mitroi, partener EY România