ANAF a devenit mai iertător. Ce decizie a luat în privința datornicilor și ce pățești dacă ești rău platnic

ANAF face tot posibilul ca să recupereze datoriile de la români

ANAF devine mai blând cu românii care au datorii la stat, dar nu-ți imagina că le va șterge. Datoriile rămân în continuare, ba chiar continuă să crească dacă nu le plătești. Vestea bună e că n-o să mai ajungi la sapă de lemn atât de repede ca până acum, în cazul în care instituția decide poprirea conturilor tale bancare.

Astfel, ANAF a mărit plafoanele de la care începe să pună poprire pe conturile bancare atât ale persoanelor fizice, cât și a celor juridice, adică a firmelor. Chiar dacă n-ai datorii, dar ești angajat, acest lucru te va interesa și pe tine, deoarece nu știi sigur dacă firma la care lucrezi e datornică vândută la stat sau dacă e curată ca lacrima. Vestea bună e că n-o să mai rămâi fără salariu.

În ciuda faptului că România are mii de datornici, majoritatea fiind în această situație din cauza lipsei educației financiare (nu știu cum să-și gestioneze banii și prioritățile și se îngroapă în credite de dragul unor mașini scumpe), Administrația Financiară s-a gândit că ar fi bine să-i mai păsuiască, dar nu face decât să amâne inevitabilul.

Cum vine ANAF în ajutorul datornicilor

ANAF a devenit mai iertător. Ce decizie a luat în privința datornicilor și ce pățești dacă ești rău platnic

ANAF schimbă regulile jocului, ca să-ți dea o șansă

În rândurile următoare, voi numi contribuabilii și debitori, cum apare în acest document. Astfel, la nivelul persoanelor juridice/companii, există trei categorii:

Primii sunt marii debitori sau contribuabili, în cazul cărora, plafonul cuantumului obligaţiilor fiscale/bugetare restante creşte de la 3.000 lei, cât e în prezent, la 40.000 lei. Așadar, se dublează numărul contribuabililor pentru care nu se înfiinţează poprirea bancară, iar de acum vor fi 100 mari contribuabili, al căror cuantum total al obligaţiilor restante înregistrate în anul 2018 a fost de 5,5 milioane lei.

A doua categorie este a debitorilor mijlocii. Pentru ei, plafonul cuantumului obligaţiilor fiscale/bugetare restante creşte de la 1.500 lei, existent în prezent, la 40.000 lei. Asta înseamnă că se dublează numărul celor pentru care nu se înfiinţează poprirea bancară, ajungând la aproximativ 4.655 contribuabili mijlocii, al căror cuantum total al obligaţiilor restante înregistrate în anul 2018 a fost de 118,9 milioane lei.

Apoi, pentru contribuabilii mici, plafonul cuantumului obligaţiilor fiscale/bugetare restante creşte de la 500 lei, existent în prezent, la 10.000 lei. Numărul lor se dublează –  200.000 de contribuabili mici, al căror cuantum total al obligaţiilor restante înregistrate în anul 2018 a fost de 1,445 miliarde lei.

La persoanele fizice, plafonul creşte de la 100 lei la 2.000 lei. Numărul acestor contribuabili creşte de aproximativ patru ori faţă de câți erau până acum. În 2018 valoarea totală a acestor datorii era de 161,7 milioane lei.