Aceasta este misterioasa biserică din România, clădită pe ruinele unui templu roman închinat zeului Marte

Misterioasa biserică din România, clădită pe ruinele unui templu roman. Este vorba despre Biserica Densuş, care se spune că a fost clădită pe ruinele unui templu roman închinat zeului Marte, fiind una dintre cele mai vechi şi misterioase biserici din România.

Misterioasa biserică din România, clădită pe ruinele unui templu roman

S-au împlinit două decenii de la lucrările de reabilitare a Bisericii medievale din Densuş, fiind un monument unic prin arhitectura sa, propus din anul 1991 pentru a face parte din Patrimoniul cultural mondial UNESCO. În anii 2000, biserica de piatră din Ţara Haţegului a intrat într-un uriaș proces de reabilitare, având sprijinul Ambasadei SUA în România. Lucrările au reușit să fie încheiate în anul 2005, când s-a redat strălucirea aşezării pline de mister.

Se pare că această biserică a rămas un important reper turistic şi istoric al Ţării Haţegului. Cu toate acestea, cei care au vizitat-o în ultimii ani pot observa în prezent factorii de mediu, dar și timpul, şi-au pus amprenta asupra sa, deteriorând-o. Precum alte monumente antice, nici biserica din Densuş nu face excepție de necesitatea tratamentelor exterioare de curăţire şi de oprire a proceselor biologice.

Mausoleul acesta se susţine a fi cea mai veche zidire în Ardeal, care a rămas neruinată de timp, războaie sau alte întâmplări nefaste. El ar fi fost clădit în memoria şi pe mormântul beliducelui lui Traian, Geliu Longin, mort în Sarmizegetusa, în timpul războiului al doilea al lui Traian contra dacilor şi, după Dio Cassius, dus de către amicii săi şi înmormântat ad Densas, peste a cărui mormânt mai târziu s-ar fi clădit acest mausoleu, tot de către romani, a declarat cărturarul Bizantinus Densuşianu, în urmă cu un secol.

În plus, între zidurile acestei formidabile bisericii au ajuns blocurile de calcar şi monumentele funerare din fostul oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa. În plus, pe pereţii vechi se găsesc picturi bizantine vandalizate în trecut de turci, care le-au scos ochii sfinţilor pictaţi. Mai mult, fragmentele de pictură murală datează din jurul anului 1443, fiind opera unei echipe de maeştri în frunte cu Ştefan, unul dintre primii zugravi români cunoscuţi, influenţat, de stilul abordat la acea vreme în Ţara Românească.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Construită dintr-un amestec de piatră brută de carieră (cioplitură) şi blocuri de piatră făţuită, multe cu inscripţii latine şi basoreliefuri, biserica din Densuş este concepută după o structură tipic centrală: o încăpere de formă pătrată – naosul – în mijlocul căreia patru stâlpi, construiţi fiecare din patru altare votive romane puse unul peste altul, susţin prin intermediul unui puternic trunchi de prismă, o turlă înaltă de secţiune pătrată. Se remarcă îndeosebi plastica zidurilor construite din materiale aparente, scoase în cea mai mare parte din ruinele unor clădiri de epocă romanică, cel mai probabil de la vecina Sarmizegetusa: lespezi mari de piatră făţuită, unele basoreliefuri şi inscripţii latineşti, altare votive, stâlpi de porţi, fragmente de coloane, tuburi de canal, piatră spartă, frize decorative construite din cărămizi dispuse în zigzag între două şiruri orizontale de plăci subţiri de piatră, a spus și profesorul Grigore Ionescu, în lucrarea „Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor”.