06:45
Panică după ce Ucraina a anunțat posibila contaminare a apei de mare cu virusul holerei. Hotelierii sunt panicați dar medicii spun că nu este motiv de îngrijorare, mai ales că deja Organizația Mondială a Sănătății a avertizat populația și monitorizează atent situația. Autoritățile din Odesa le-au cerut oamenilor să nu meargă pe jos de-a lungul coastei poluate și nici la plajă. Iar Organizația Mondială a Sănătății a avertizat asupra riscului de holeră în zonele afectate de apele scurse din barajul de la Nova Kahovka. Impact.ro a stat de vorbă cu Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului „Matei Balş”, despre măsurile care se impun după aflarea unei astfel de vești.
Bacteria se transmite pe cale digestivă și poate fi luată foarte ușor din apă, contact uman și de obicei apare în țările sărace sau cele care au pe teritoriul lor o situație de conflict. Este o boală care se transmite prin apa infectată, spune medicul, și deloc de ignorat este canalizarea deficitară a unei anumite zone. Institutul Național de Sănătate Publică a transmis, printr-un comunicat de presă, că în acest moment, pe canalele oficiale ale instituțiilor europene și organismelor internaționale – EWRS (ECDC) și IHR (OMS) -, nu s-a transmis nicio alertă cu privire la riscul de transmitere a bolilor cu transmitere digestivă, ca urmare a situației create prin ruperea barajului din Ucraina.
„Ei nu au nici un caz deocamdată, este greu de crezut că dacă ar avea un caz real nu l-ar identifica. Mai este o problemă, să spunem că apar într-un loc cazuri, din acelea 90% vor fi oameni care vor avea forme ușoare, simple diarei care se vor rezolva ușor, doar 10% vor avea formele acelea de temut, cu deshidratare, care să le pună viața în pericol. De fapt problema este, dacă ai avea o epidemie, cum îți iei măsurile, de unde iei vaccinul. Asta este discuția, de asta OMS a avertizat.
Nu au mai fost cazuri, dar nu este eradicată, cum este difteria, sunt boli despre care noi nu am mai vorbit și apar în situații speciale, cum este situația de conflict. Nu cred să fie discuție de epidemie în condițiile actuale.”, spune Adrian Marinescu.
Bacteria se regăsește și în fecale, de aceea apa infectată și canalizarea proastă reprezintă un pericol.
Medicul Florin Roșu, directorul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași spune că igiena deficitară, având în vedere situația din Ucraina, ar putea duce la apariția primelor cazuri. În cazul în care verificările periodice vor arăta că apa de pe litoral este infectată se vor lua aaceleși măsuri ca și în Odesa și la noi.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Nu putem spune că avem cazuri de holeră, dar pe de altă parte n trebuie să alarmăm, trebuie să gândim lucrurile la rece și să vedem dacă există un pericol pentru litoralul Mării Negre pe partea României. Din punctul meu de vedere în acest moment nu este cazul, dar trebuie să facem teste repetate, o monitorizare atentă. Și să anunțăm din timp dacă într-adevăr există o asemenea probabilitate, care este foarte mică acum, sub 1%. Grija noastră ca și corp medical este să protejăm populația și să facem în așa fel încât să prevenim și nu să tratăm.
Dar nu este cazul de panică deocamdată”, spune medicul.
Specialiștii care se ocupă de foarte mulți ani cu analizele calității apei spun că nu sunt încă motive de îngrijorare și chiar dacă s-ar întâmpla ceva, s-ar putea anunța din timp. Autoritățile au mai anunțat că o ambarcațiune de la INCDM va pleca în larg într-o misiune de patru zile să ia probe din mare. Iar Direcția de Sănătate Publică din Constanța va testa apa mării zilnic. Deocamdată acestea sunt doar măsuri de precauție și nu este confirmată o posibilă contaminare a apei din Marea Neagră.
„Nu este cazul să intre cineva în panică, pentru că nu a apărut nimic în teritoriul românesc. Dacă vor apărea irizații, vom face analize și le vom comunica imediat. Noi, în mod normal, facem analize trimestriale, dar în acest caz de excepție vom găsi soluții. Este prematur să interpretăm acum știrile care au venit din Ucraina. Calitatea apei este monitorizată și de Institutul Român de Cercetări Marine, și de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Există colaborare între noi și ne anunțăm imediat cum apare ceva. Sunt totuși peste 300 de kilometri distanță între litoralul nostru și Odessa și nu e chiar atât de simplu să vină un virus până în România, chiar dacă ar exista. În plus, nu poate ști nimeni pe ce culoar se deplasează, de la o distanță atât de mare, deci nu există nicio certitudine că ar putea ajunge pe litoralul românesc”, a explicat, pentru Jurnalul, Hristu Uzun, director Apele Române Dobrogea.
