21:18
Informația momentului despre viitorul pensiilor din România. Guvernul se află în fața unui examen foarte dificil, ce implică rezolvarea situației pensiilor speciale, condiție pentru primirea celei de-a treia tranșe din PNRR, în valoare de 3,1 miliarde de euro. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a explicat că cele două criterii de îndeplinit sunt legate de sustenabilitate și contributivitate. El n-a exclus nici renunțarea la îndeplinirea acestui jalon.
Viitorul pensiilor din România depinde de rezolvarea situației pensiilor speciale, un jalon esențial din PNRR cerut în mod insistent de Comisia Europeană. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a explicat că în țara noastră există, practic, două sisteme publice de pensii și că armonizarea acestora trebuie să țină seama de criteriile sustenabilității și contributivității.
„De aici trebuie să pornim, sunt cele două criterii, primul este cel legat de sustenabilitate, un criteriu în care trebuie să arătăm că volumul de cheltuieli publice generate de acest proiect de lege este sustenabil pe termen lung, aceasta este cerinţa de bază numărul unu.
Mai avem cerinţa numărul doi care este legată de contributivitate şi aici din nou trebuie să avem fundamentat riguros, pentru că avem două sisteme publice, de pensii general şi de pensii speciale.
Aici, între cele două se face comparaţia şi trebuie să fim foarte atenţi la momentul în care vom trimite proiectul de lege pentru că dacă vor fi discrepanţe între sistemul de pensii general şi cel special, şi vorbesc aici de procentele care se aplică la bazele de calcul pentru a se stabili în final cuantumul pensiilor speciale, aici va trebui să dăm explicaţii Comisiei de ce, dacă dorm şi insistăm să avem procente diferite pentru cele două sisteme”, a spus Marcel Boloş, conform Agerpres.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
El a subliniat că ţara noastră trebuie să fie atentă când va trimite la Comisia Europeană proiectul de lege privind pensiile speciale adoptat, menţionând că, dacă vor fi discrepanţe între sistemul de pensii general şi sistemul de pensii speciale, trebuie date explicaţii.
Ministrul a mai arătat că nu este „un lucru de joacă”, adăugând că dacă se ia decizia „radicală” de reformare a sistemului de pensii speciale, „atunci trebuie, în egală măsură, asumat şi consecinţa migrării forţei de muncă sau a destabilizări acestor mari servicii publice de care România are nevoie”. Boloș a precizat că ce este scris în PNRR este literă de lege, iar „flexibilitatea Comisiei Europene tinde spre zero”.
„Să nu uităm că judecata Comisiei Europene este raportat la ceea ce este scris în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Şi eu am fost la început foarte optimist şi am încercat să găsesc soluţii pentru ceea ce există în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, însă realitatea mi-a dovedit: Comisia nu face nici la stânga, nici la dreapta. Flexibilitatea comisiei tinde despre zero. Îmi pare rău că trebuie să spun acest lucru, dar este un adevăr şi vreau să înţelegem cu toţii că ce este scris în Planul Naţional de Redresare şi Rezidenţă este literă de lege”, a adăugat ministrul.
Marcel Boloș a admis că există și posibilitatea pierderii banilor din tranșa a 3-a din PNRR dacă autoritățile neglijează îndeplinirea din PNRR, dar a subliniat că „decizia aceasta este la nivelul Guvernului şi a coaliţiei”.
„Dacă Comisia va insista şi va fi nemulţumită şi va considera că jalonul nu e dus la bun sfârşit şi trebuie aliniat cu sistemul de pensii general, atunci va trebui să fie luată decizia la nivelul coaliţiei, la nivelul Guvernului, care este calea de urmat.
Este foarte simplu de luat această decizie însă consecinţele trebuie asumate, dacă se produce o destabilizare la nivelul acestor servicii publice de importanţă naţională, fie că vorbim de apărare naţională, ordine publică, de Ministerul Public. Aceste decizii produc consecinţe şi nimeni nu le poate asuma decât coaliţia şi Guvernul, indiferent ce ar gândi ministerele de linie şi care ar fi propunerile care vin de la ministere”, a spus el.
Deși există în Senat un proiect menit să reformeze într-o oarecare măsură pensiile speciale, ministrul a insistat pe faptul că Legea Pensiilor se poate schimba din nou, dacă va exista o dispoziție în acest sens de la Bruxelles.
„Noi putem avea proiectul aprobat şi să fie în vigoare această lege a pensiilor speciale dar dacă Comisia, după ce trimitem cererea de plată numărul 3, încă va mai avea observaţii, este posibil să avem modificări ale acestei legi privind pensiile speciale.
Nu contează de câte ori modificăm şi ajustăm aceste decizii, trebuie să fim înţelepţi şi să ne uităm la finalitatea acestor decizii, şi în cazul de faţă discutăm de bugete importante de bani pentru investiţii. În acelaşi timp, trebuie asumată decizia, cu toate consecinţele ei”, a afirmat Marcel Boloş.
Marcel Boloş a explicat că sunt ţări, precum Bulgaria şi Lituania, care deja au renunţat la anumite reforme pentru că nu şi-au asumat consecinţele, iar acest lucru poate să se întâmple, dar nu e decizia Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a ministerelor de linie.
„Totuşi e un proiect de ţară şi o strategie de ţară Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar dacă vedem că anumite consecinţe ale deciziilor nu sunt asumate sau o reformă produce efecte nedorite care nu pot fi gestionate (…) am spus că sunt deja ţări care au renunţat. Bulgaria a renunţat la decarbonizare, Lituania la reformele fiscale şi nu spun că aşa trebuie să facem şi noi, spun doar că fiecare reformă trebuie să fie analizată cu plusurile şi minusurile pe care le are şi consecinţele acestor reforme asumate de către Guvern şi coaliţia de guvernare. Aceste lucruri nu pot fi pe umerii, să zicem, ai ministerelor de linie sau coordonatorilor de reformă. E o decizie care trebuie luată la nivel de coaliţie, fiind un proiect de ţară al României”, a mai punctat Boloş.
