4 semne care arată că lumea se îndreaptă spre recesiune. Provocările „vor pune la încercare rezistența economiilor și a societăților”

Andrei Dumitrescu 04.10.2022, 10:32
4 semne care arată că lumea se îndreaptă spre recesiune. Provocările „vor pune la încercare rezistența economiilor și a societăților”

O agenție a Organizației Națiunilor Unite a avertizat luni asupra riscului unei recesiuni mondiale provocate de politica monetară, care ar avea consecințe deosebit de grave pentru țările în curs de dezvoltare, și a cerut o nouă strategie.

„O înăsprire monetară excesivă ar putea inaugura o perioadă de stagnare și instabilitate economică” pentru unele țări, a afirmat Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) într-o declarație publicată împreună cu raportul său anual.

Peste ocean, piețele se confruntă cu realitatea – cândva speculativă – că Rezerva Federală continuă cea mai agresivă campanie de înăsprire monetară din ultimele decenii pentru a stăvili inflația din economia americană, cu riscul declanșării unei recesiuni, chiar dacă acest lucru s-ar întâmpla în detrimentul consumatorilor și al companiilor din afara granițelor SUA.

Probabilitate de 98% de recesiune

Potrivit firmei de cercetare Ned Davis, lumea se confruntă în prezent cu o probabilitate de 98% de recesiune la nivel mondial.

Și agenția ONU arată că ratele mai mari ale dobânzilor, inclusiv creșterile Rezervei Federare a SUA, vor avea un impact mai sever asupra economiilor emergente.

La rândul său, Fondul Monetar Internațional (FMI) arăta luna trecută că riscurile de scădere continuă să domine perspectivele economice globale, atrăgând atenția că unele state ale lumii vor intra în recesiune în 2023, fără a putea spune dacă va fi o recesiune globală generalizată.

Potrivit Fondului, datele acumulate indică o nouă pierdere a vitezei în trimestrul al treilea, luând în considerare inflația ridicată în continuare, problemele din lanțul de aprovizionare și condițiile mai stricte de pe piața financiară.

1. Cazul „neortodox” al Marii Britanii și prăbușirea lirei sterline

Nicăieri nu este mai dureros de vizibilă coliziunea dintre calamitățile economice, financiare și politice decât în Regatul Unit.

La fel ca restul lumii, Regatul Unit s-a luptat cu o creștere bruscă a prețurilor, care se datorează în mare parte șocului Covid-19, urmat de întreruperile comerciale create de invazia Rusiei în Ucraina. Pe măsură ce Occidentul a tăiat importurile de gaze naturale rusești, prețurile energiei au crescut vertiginos, iar rezervele s-au redus.

Dar apoi, cu puțin peste o săptămână în urmă, guvernul proaspăt instalat al prim-ministrului Liz Truss a anunțat un plan radical de reducere a impozitelor pe care economiștii de la ambele capete ale spectrului politic l-au criticat ca fiind, în cel mai bun caz, neortodox, iar în cel mai rău caz, diabolic.

Pe scurt, administrația Truss a declarat că va reduce impozitele pentru toți britanicii pentru a încuraja cheltuielile și investițiile și, teoretic, pentru a atenua lovitura recesiunii. Dar reducerile de taxe nu sunt finanțate, ceea ce înseamnă că guvernul trebuie să ia datorii pentru a le finanța.

Această decizie a declanșat panica pe piețele financiare și a pus Downing Street în impas cu banca sa centrală independentă, Banca Angliei. Investitorii din întreaga lume au vândut în masă obligațiunile britanice, ceea ce a dus la scăderea lirei sterline la cel mai scăzut nivel față de dolar din ultimii aproape 230 de ani. Adică din 1792, când Congresul a făcut din dolarul american mijloc legal de plată.

BOE a organizat miercuri o intervenție de urgență pentru a cumpăra obligațiuni britanice și a restabili ordinea pe piețele financiare. A oprit hemoragia, pentru moment.

Britanicii, care se află deja într-o criză a costului vieții, cu o inflație de 10% – cea mai mare din toate economiile G7 – se panichează acum din cauza costurilor mai mari ale împrumuturilor, care ar putea forța milioane de proprietari de locuințe să crească ratele lunare ale creditelor ipotecare cu sute sau chiar mii de lire sterline.

2. Motorul economic al Americii stagnează

Motorul nr. 1 al celei mai mari economii din lume este reprezentat de cumpărături. Iar cumpărătorii americani sunt obosiți.

După mai bine de un an de creștere a prețurilor la aproape orice, în condițiile în care salariile nu țin pasul, consumatorii s-au retras.

„Dificultățile cauzate de inflație înseamnă că consumatorii se scufundă în economiile lor”, a declarat Gregory Daco, economist șef al EY Parthenon, citat de CNN. Rata de economisire personală a rămas neschimbată în august la doar 3,5%, a spus Daco – aproape de cea mai scăzută rată din 2008 și mult sub nivelul de dinainte de Covid, de aproximativ 9%.

Încă o dată, motivul din spatele reculului are mult de-a face cu Fed.

Ratele dobânzilor au crescut într-un ritm istoric, împingând ratele la creditele ipotecare la cel mai ridicat nivel din mai bine de un deceniu și îngreunând creșterea economică a întreprinderilor. În cele din urmă, creșterile de rate ale Fed ar trebui să reducă în general costurile. Dar, între timp, consumatorii se confruntă cu o dublă lovitură: rate ridicate ale împrumuturilor și prețuri ridicate, în special atunci când vine vorba de produse de primă necesitate, cum ar fi alimentele și locuințele.

3. Wall Street și sfârșitul sărbătorii

Acțiunile sunt acum pe cale să aibă cel mai prost an din 2008 încoace. Cu toate acestea, anul trecut lucrurile au stat complet diferit.

Datorită unei avalanșe de bani injectați de Rezerva Federală, care a declanșat un program de relaxare monetară în primăvara anului 2020 pentru a împiedica prăbușirea piețelor financiare, piețele de acțiuni au înflorit în 2021, S&P 500 crescând cu 27%.

Sărbătoarea a continuat la începutul anului 2022.

Cu toate acestea, pe măsură ce inflația s-a instalat, Fed a început să majoreze ratele dobânzilor și oprind programul de achiziții de obligațiuni care susținuse piața.

Indicele S&P 500, cel mai cuprinzător indicator al Wall Street, a scăzut cu aproximativ 24% pe parcursul anului.

Și nu este singurul.

De la cele mai recente maxime, toți cei trei indici principali din SUA au scăzut cu cel puțin 20%.

O ironie regretabilă este că piețele de obligațiuni, care reprezintă în general un sanctuar pentru investitori atunci când acțiunile și alte active sunt în scădere, sunt, de asemenea, în dificultate.

4. Iarna recesiunii asupra Europei

O recesiune tehnică, definită ca două trimestre consecutive de creștere negativă, este ceea ce anticipează acum Banca Centrală Europeană pentru această iarnă.

Pentru prima dată de la aderarea la zona euro, inflația din Germania a atins două cifre, în timp ce inflația continuă să crească.

BCE a promis creșteri suplimentare ale ratelor în următoarele luni, după ce a majorat ratele cu 125 de puncte de bază ca urmare a creșterii prețurilor.

„Suntem conștienți de faptul că acele decizii pe care le luăm cu privire la ratele dobânzilor pentru a combate inflația au un impact asupra celor care se împrumută și celor care acordă împrumuturi”, a declarat președintele BCE, Christine Lagarde, adăugând: „Da, vor exista consecințe de diferite tipuri, dar scopul este stabilitatea prețurilor”.

Acest lucru, la rândul său, alimentează îngrijorarea că reducerea masei monetare ar putea declanșa o recesiune.

Deși se consideră în general că o recesiune globală va avea loc cândva în 2023, nu se poate prezice nici gravitatea, nici durata acesteia.

Unele economii vor fi capabile să absoarbă impactul mai bine decât altele.

„Ne aflăm într-o zonă neexplorată în lunile următoare”, au scris economiștii de la Forumul Economic Mondial într-un raport din această săptămână.

„Perspectivele imediate pentru economia globală și pentru o mare parte a populației lumii sunt sumbre”, au continuat ei, adăugând că provocările „vor pune la încercare rezistența economiilor și a societăților și vor avea un tribut uman dureros”.

Recomandare Video Impact.ro
Urmăriți Impact.ro și pe
Andrei Dumitrescu
Am absolvit facultatea de Științe Politice. Mi-am inceput cariera ca redactor, după care am devenit coordonator la mai multe site-uri de știri, printre care și EVZ.ro. Am fost editor pe...