De ce Finlanda și Suedia nu intraseră până acum în NATO. Cele două țări aveau motive diferite să refuze tratatul

Beatrice Dumitru 14.05.2022, 13:30
De ce Finlanda și Suedia nu intraseră până acum în NATO. Cele două țări aveau motive diferite să refuze tratatul

Finlanda și Suedia se pregătesc să solicite aderarea la alianța NATO în câteva zile, punând capăt deceniilor de neutraliate, o schimbare istorică declanșată de invadarea Ucrainei de către Rusia. Ce implică deciziile celor două state și de ce nu au vrut până acum să se integreze în alianța militară occidentală?

De ce Finlanda și Suedia nu sunt membre NATO?

Ambele state scandinave au considerat că aderarea la alianță ar reprezenta o provocare inutilă a Moscovei și, prin urmare, au urmat de mult timp politici de neutralitate, apoi de nealiniere, pentru a evita o confruntare cu o putere regională.

Preocupările Finlandei au fost în mare măsură justificate: împarte o graniță de 1.300 km cu Rusia, și-a declarat independența în 1917 după mai mult de un secol în care a fost condusă de Moscova, iar armata sa a luptat de două ori împotriva forțelor sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a pierdut aproximativ 10% din teritoriu. Iar un acord de prietenie, cooperare și asistență reciprocă din 1948 cu Rusia a izolat militar Finlanda de Europa de Vest.

 De ce Finlanda și Suedia nu intraseră până acum în NATO. Cele două țări aveau motive diferite să refuze tratatul
NATO este o alianță militară defensivă formată în 1949

Decizia Suediei de a nu aderara la NATO a fost una ideologică. Politica sa externă postbelică s-a concentrat pe dialogul multilateral și pe dezarmarea nucleară și s-a văzut de mult timp ca un mediator pe scena internațională, eliminând armata după încheierea Războiului Rece.

Suedia a reintrodus recrutarea și a majorat bugetul pentru apărare de când Rusia a anexat Crimeea în 2014, dar mulți politicieni de stânga din țară rămân suspicioși față de agenda NATO condusă de SUA și susțin că apartenența la alianță nu va face decât să crească tensiunile regionale, potrivit unei analize The Guardian.

De ce vor cele două țări să adere la NATO?

Premierul Finlandei Sanna Marin și omologul său suedez, Magdalena Andersson, au declarat luna trecută că războiul izbucnit în Ucraina a „schimbat întregul peisaj de securitate al Europei” și „a modelat dramatic mentalitatea” în regiunea nordică.

În acest context, mulți finlandezi și suedezi consideră că integrarea în NATO le asigură securitatea, atunci când se confruntă cu un lider rus belicos și imprevizibil. Sondajele arată că sprijinul public pentru aderarea la NATO s-a triplat la aproximativ 75% în Finlanda și la aproximativ 60% în Suedia,

Astfel, aderarea la NATO ar însemna că, pentru prima dată, Finlanda și Suedia vor avea garanții de securitate din partea statelor nucleare.

Le acceptă NATO pe Finlanda și Suedia?

Ambele țări au trecut de la neutralitatea formală la nealinierea militară în 1995, când au aderat la UE, dar sunt partenere NATO și participă la exerciții și fac schimb de informații cu alianța. Finlanda îndeplinește deja ținta de 2% ce reprezintă cota din PIB-ul țării care trebuie alocată cheltuielilor pentru apărare. Suedia urmează și ea să facă la fel.

Din punct de vedere militar, adăugarea forțelor armate ale Finlandei și Suediei ar reprezenta un impuls major pentru activele NATO în nordul Europei, umplând o gaură în apărarea alianței prin dublarea lungimii graniței cu Rusia și îmbunătățirea securității și stabilității în regiunea baltică.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că cele două state vor fi primite „cu brațele deschise” dacă vor aplica și că procesul de aderare va fi rapid.

Reacția Rusiei

Însă, Rusia nu privește cu ochi buni alăturarea celor două țări la alianță și le-a avertizat în repetate să nu facă această mișcare, susținând că vor exsista „consecințe militare și politice grave” și ar obliga-o să ia „măsuri de răzbunare” pentru „restabilirea echilibrului militar” prin întărirea apărării în Marea Baltică, inclusiv prin desfășurarea de arme nucleare.

Președintele, premierul și miniștrii guvernului Finlandei se vor întâlni duminică pentru a lua o decizie oficială cu privire la depunerea unei cereri de aderare.

Urmăriți Impact.ro și pe