SPECIAL

33 de voievozi târgovișteni. Neagoe Basarab, domnitorul care schimbă cultural Țara Românească (I)

Daniela Alexandru 15.05.2023, 14:10
33 de voievozi târgovișteni. Neagoe Basarab, domnitorul care schimbă cultural Țara Românească (I)

Neagoe Basarab, domnitor al Țării Românești timp de aproximativ nouă ani, din 1512 până în 1521, aduce un suflu cultural ce nu se mai văzuse până în acel moment în Valahia. Domnia sa lungă a fost marcată de pace, iar acest lucru i-a lăsat posibilitatea de a lega alianțe și de a se inspira cultural, social și politic din occidentul european.

Schimbă stema Țării Românești și creează un nou concept politic în spațiul sud-est european

Ajuns pe tron cu ajutorul boierilor și al turcilor, Neagoe Basarab își începe domnia la 23 ianuarie 1512, după ce este ucis Vlad cel Tânăr. Istoricii nu se pun de acord privind filiația domnitorului. Unii, cei mai mulți, spun că ar fi fiul lui Basarab cel Tânăr – Țepeluș, alții cred că ar fi fiul vornicului Pârvu Craiovescu. Oricum ar fi, însă, este clar că este un descendent al Basarabilor.

Din cele 32 de documente pe care le emite de la Târgoviște, unul este foarte important. În 1517, pe 17 martie, domnitorul schimbă sigiliul țării: „această modificare a stemei de stat constă în faptul că el schimbă pasărea heraldică și reprezentarea separată a aștrilor (…) Schimbarea făcută de domn este nu numai de ordin heraldic, ea reflectă la nivel statal noua situație internă și noul concept politic al domnului român în spațiul sud-este european, un spațiu devenit – grație lui Neagoe Basarab – o regiune de echilibru și de stabilitate în relațiile cu vecinii”, spune Gabriela Nițulescu, în lucrarea Basarabii de Târgoviște.

33 de voievozi târgovișteni. Neagoe Basarab, domnitorul care schimbă cultural Țara Românească (I)
Neagoe Basarab, domnul Țării Românești între 1512 și 1521.

Încearcă să participe la cruciada antiotomană

În aceeași zi în care schimbă sigiliul țării, Neagoe Basarab încheie cu Ludovic al II-lea, regele Ungariei, tratatul de închinare și credință și promite că îi va opri pe turci să înainteze spre Țara Bârsei și Brașov, astfel schimbând relația tensionată cu Brașovul cu care avusese destule conflicte. A fost o acțiune paradoxală, având în vedere că ajunsese domn susținut chiar de otomani.

Însă schimbările pe care le face Neagoe Basarab nu se opresc aici. În 1519 domnitorul muntean, împreună cu Ștefăniță-Vodă al Moldovei trimit un memoriu Papei Leon al X-lea pentru a cere unirea cu Roma și participarea la cruciada antiotomană pe care voia să o inițieze papalitatea. Papa le răspunde că este de acord cu solicitările lor. Din păcate, atât moartea Papei, cât și moartea lui Neagoe, de alți peste doi ani, vor face ca demersul să se oprească și în plus, îi va deschide calea lui Soliman I, care va cuceri toată Ungaria inferioară pe linia Dunării.

Va urma.

Urmăriți Impact.ro și pe