Orașul Târgoviște a fost capitală a Țării Românești pentru mai bine de 300 de ani, iar pe tronul capitalei au urcat peste 33 de domnitori, unii dintre ei rămași în amintirea vie a tuturor celor care știu ceva istorie. Nume precum Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș sau Constantin Brâncoveanu răsună și acum, iar realizările militare și sociale ale acestora au devenit obiective turistice cărora le trec pragul mii de turiști anual.
Primul și cel mai important domnitor a fost Mircea cel Bătrân. Fără el, Târgoviștea nu devenea capitală. Priceperea sa militară și cunoștințele strategice au făcut ca Mircea să decidă că Târgoviște este un punct important pe harta Țării Românești. Atât de important încât să devină a doua capitală a țării, pe lângă Curtea de Argeș, de unde domnea la finalul secolului al XIV-lea.
Decide o împărțire a puterii pentru că îl numește co-regent pe fiul său Mihail I, considerând că numai așa îl poate pregăti pentru domnie. Așadar, Târgoviște devine capitala Țării Românești în contextul asocierii la domnie de către domnitorul Mircea cel Bătrân a fiului său Mihail. Sigur că oportunitățile geostrategice și geo economice pe care Târgoviștea le oferă sunt motivele cele mai importante pentru care Mircea cel Bătrân face această alegere.
Sigur că datele istorice nu sunt extrem de exacte, dar se spune că Johan Schiltberger, un cruciat german, participant al Bătăliei de la Nicopole, dovedește calitatea de capitală a Târgoviște deoarece scrie, în relatările sale, că a făcut un popas în Valahia, în cele două capitale ale sale: Argeș și Târgoviște.

Mircea cel Bătrân se trăgea din dinastia Basarabilor, iar în timpul domniei sale Țara Românească a avut cea mai mare întindere. Acest lucru l-a obligat pe domnitor să gândească un serie de reforme, care să ușureze corvoada domniei.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Atunci, el împarte, pentru prima dată, țara pe județe, apoi își organizează exemplar cancelaria domnească, iar din punct de vedere militar creează fortificații precum cele de la Giurgiu, Turnu, Orația sau Caliacra. În plus, din punct de vedere economic, voievodul gândește o serie de taxe vamale pentru negustorii care tranzitau Țara Românească sau care doreau să-și vândă marfa aici.
„Împrejurările politice create de întreruperea comerțului dinspre Marea Caspică şi Marea Neagră, în nordul şi vestul Europei, de invazia tătară, redirecționează o parte a comerțului dintre Orient şi Occident, prin Moldova şi Valahia […]
Nu este întâmplător faptul că viitoarele capitale (Câmpulung şi Târgovişte) […] apar de-a lungul noilor rute comerciale ce făceau legătura cu cetățile genoveze de la nordul Mării Negre […] de vestul, respectiv nordul Europei.” spune arheologul Nicolae Constantinescu, în lucrarea Târgovişte. Reşedinţă voievodală. 1406-1700.
Memoria românilor și-l amintește pe Mircea cel Bătrân ca pe un voievod extrem de aprig și bătăios. Bătălia de la Rovine, când mica armată românească (12,000 de soldați) nu îi permite sultanului Baiazid și impresionantei armate otomane (40,000 de soldați) să înainteze a rămas unul dintre momentele de glorie ale poporului român, dar și un punct care a declanșat dorința domnitorului de a muta capitala la Târgoviște, datorită poziției sale mai ferită de pericolul otoman.
Mircea cel Bătrân are mai mulți copii, ducând o viață liberală. După moartea sa aceștia încep să se lupte pentru moștenire și domnie, însă cel care va rămâne pe tron este fiul său Mihail. Și alți fii ai săi reușesc să urce pe tron, unul dintre exemple fiind chiar Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Țepeș. Mircea moare la 31 ianuarie 1418 și este înmormântat la Cozia, ctitoria sa.