Schimbările climaterice ce ne vor afecta în următorii ani. Specialiștii români: ”Caniculă și furtuni vara. Iarna, adio zăpadă”. EXCLUSIV

Ce cred specialiştii români despre schimbările climaterice ce ne vor afecta în următorii ani: “Vom avea des episoade caniculare vara, urmate de furtuni, în timp ce iarna vom spune mai degrabă adio zăpezii!”

Ce spun specialiștii despre schimbările climatice

Potrivit specialiştilor, iulie 2021 a fost cea mai caldă lună din ultimii aproape 150 de ani. Asta se ştie cu certitudine fiindca doar de 142 de ani se fac măsurători meterologice exacte.

Specialiştii americani de la Agenţia National Oceanic and Atmospheric Administration  susţin că în Europa temperaturile pe durata sezonului cald au depășit  constant 40 de grade Celsius, la umbră, în mai multe țări, majoritatea din sudul continentului.

În acelaşi timp, luna iulie a fost cea mai caldă și pentru continentul asiatic. Impact.ro a dorit să nuanţeze situaţia din perspective românilor şi a realizat un interviu cu Roxana Nojariu, coordonatorul Secţiei de Climatologie din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Iată cum sunt privite lucrurile şi de la Bucureşti. (De Alexandru Catalan)

Impact.ro: Cred românii în povestea asta cu schimbările climaterice sau le tratează la “şi altele”?

Roxana Bojariu: Românii sunt interesaţi de subiect, vă pot spune asta cu certitudine, dar fără a avea desigur expertiza unui sociolog. Consider că subiectul e tratat de ani buni de românul de rând, fără superficialitate. Şi nu văd de ce nu ar face-o, în condiţiile în care acest lucru ne afectează constant viaţa.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Desigur, tema e tratată diferit în mediul urban, faţă de cel rural, dar importanţa sa există. La ţară, mai ales pentru micii fermieri, e absolut esenţial să fii la current cu starea vremii. Agricultura noastră, cine nu ştie asta, e direct legată de prognoza meteorologică.

Fără ploaie nu merge nimic, cu furtuni şi schimbări bruşte de vreme, iar nu rezolvăm nimic. Pe de altă parte, orăşenii se raportează un pic diferit la prognoza meteo. Pentru ei nu există componenta asta practică, legată de  producţie, să zicem. Există însă o relaţie de cauzalitate directă între orăşean şi efectele caniculei, vara, sau ale ploilor şi furtunilor, toamna şi primăvara.

Există şi un stres termic, oricât am fugi de cuvinte, care are efectele sale, deseori neplăcute. Pe scurt, românul e un tip informat din acest punct de vedere. Uneori, cunoscuţi sau simpli oameni de pe stradă care mă recunosc, mă opresc, chiar şi în supermarket, să mă întrebe tot felul de lucruri pe tema asta.

Impact.ro: Serios? Şi care e cea mai des întâlnită întrebare ce vi s-a adresat pe acest subiect?

Roxana Bojariu: Cum va fi vremea peste zece ani în România. Aceasta este cea mai des întâlnită întrebare, cel puţin de către mine. Surâd şi încerc să le explic că nu e atât de simplu să oferi prognoze.

Oamenii se uită întrebători şi atunci le spun direct că valurile de căldură şi anumite episoade de schimbări bruşte de temperatură pot deveni obişnuinţă mai repede decât am crezut sau am sperat unii dintre noi.

Impact.ro: Ştiinţific, cum ajungeţi la prognozele care anunţă tot felul de grozăvii?

Roxana Bojariu: Prin calcule îndelungate. Ştiinţa meteorologiei ne obligă să facem mereu calcule şi comparaţii. Astfel, dacă ar trebui să facem o comparaţie a fenomenelor meteo din ultimii 30 de ani, din România, să zicem, ar trebui ca perioada 1991-2021 să o comparam cu rezultate obţinute pentru perioada 1961-1991.

Numai aşa, rezultatele au valoare.  Sigur, poţi spune, cu argument, că vremea s-a schimbat în România ultimilor trei decenii, dar trebuie să ai şi argumentele necesare ca să şi susţii afirmaţia.

Impact.ro: Românul de rând poate face, la nivelul său personal, ceva pentru reducerea sau încetinirea schimbărilor climaterice?

Roxana Bojariu: Sigur că poate face. Poate face, spre exemplu, economie la consumul de apă menajeră, de electricitate sau de energie termică.

Poate alege să-şi lase maşina proprie în garaj şi să nu mai adauge ceva noxe suplimentare ce duc şi ele la consolidarea efectelui de seră, în special în zilele calde. Sau poate alege să se deplaseze cu bicicleta sau chiar pe jos. Însă eforturile lui nu sunt bine valorizate într-un oraş în care reţeaua de canalizare şi de transport a agentului termic e aceea pe care o ştie bine mai fiecare bucureştean.

Sau în care transportul public nu are încă un pronunţat caracter ecologic, aşa cum ar trebui într-o capitală europeană. Astfel că, orice efort personal trebuie dublat de unul al adminstraţiei locale, apoi de altul al administraţiei centrale. Şi aşa mai departe. Fiindcă viaţa omului e una comunitară, iar efectele ating pe foarte mulţi dintre noi!

Impact.ro: Cum a fost 2021 din perspectiva unui climatolog, cu toate etapele acestea de episoade caniculare, urmate de momente bruşte de schimbare a temperaturilor?

Roxana Bojariu: Să ştiţi că România nu a cunoscut, din fericire, efectele severe ale valurilor de caniculă din această vară.

Mai toate episoadele, inclusiv cel de la începutul acestei săptămânii, nu au băgat România direct sub cupola cea mai mare a caniculei, aşa cum s-a întâmplat în Europa de sud, precum în Spania, Italia, Grecia sau Turcia.

Am fost afectaţi, dar nu am fost în centrul corpului de mare căldură. Repet, din fericire, cupola de căldură nu s-a concentrat pe România!

Impact.ro: Şi anii următori, ne vor aduce schimbări majore?

Roxana Bojariu: Să sperăm că nu. E greu să vii cu diagnostice ferme! Dar în lumina ultimilor cinci ani, e aproape evident că în sezonul cald ne vom lupta cu episoade de caniculă, urmate de momente cu furtuni şi căderi mari, impresionante, de apă pe termen scurt sau foarte scurt.

Iar în sezonul rece precipaţiile solide vor fi înlocuite mai mult de cele lichide. Altfel spus, vom avea mult mai multă ploaie, iar zăpăda e déjà o chestie pe cale de dispariţie. Ne cam luăm la revedere de la ea!

Expl. foto: Roxana Bojariu, un om foarte atent la schimbările din jurul său